Night Criminals

Prolog

Acolla 18 august 2015 1:09 a.m.

Luna radiaza pe poteca plina cu frunze argintii,pe ramurile arborilor puternici si stufosi,din pricina miilor de crengi subtiri care atingeau bolta cerului instelat, ascuns pe marginile acestuia de norii negrii.

Genunchii imi atingeau pieptul agitat, protejand abdomenul brazdat de firisoare negre ce se impregnau in tricoul galben spalacit, intr-o pata sangeroasa. Degetele imi tremura pe butoanele telefonului,semnalul scade treptat impreuna cu bateria ajunsa la 24 %.

Aerul rece imi intra in plamani,scazand temperatura corpului meu. Slatele imi e rezemat de scoarta groasa a arborelui dezbracat si mort. Pasii duri se auzeau in bezna protejata de copacii din jurul meu,spaima imi pulsa in vene,crescand cu fiecare sunet amplificat. Tremur,lacrimile mi-au inghetat,iar inima s-a oprit.

Respiratie mi se taie cand simt o mana pe spatele meu. Imi prinde barbia in mana sa si ii vad trasaturile impietrite.

Eduard 18 august 2015 3:27 a.m.

Bebelusul se zbatea la pieptul meu,plangand si zbierand dupa mancare. Manutele sale mici si delicate imi strangeau degetul mare la gurita sa. Ea se apropria cu rapiditate,trecand usor de capcanele de vanatoare ce erau ascunse in mormanele de frunze toamnei.

Pieptul urca rapid la fiecare secunda care se pierdea prin spatiu. Frunzele scrasneau sub pasii mei agili,iar copacii treceau rapid pe langa mine.Bebelusul salta cu orice pas pe care il lipeam de sol.Degetul meu cred ca ii raneau gingiile, de l-a indepartat. Cabana se afla la o suta de metri in fata noastra.Poate am sa reusesc sa ajung acolo inaintea ei.

Sunetul glontului eliberat din teava rece a pistolului m-a lasat stana de piatra, oprindu-ma din alergat si intorcandu-ma spre persoana care a tras.

...

Picaturi de ploaie se prelingeau pe chipul copilului. Nimeni nu mai scotea nici un cuvant,animalele au amutit lasand ca sunetul lin al raului sa acopere linistea.

Si inca unul. Glontul s-a descarcat pentru a doua oara,genunchii mei au facut contact cu pamantul invelit in frunze putrezite. Am strans copilul tare la piept si am privit spre corpul care m-a insotit toata copilaria, iar acum e mort.

Seth 18 august 2015 3:00 a.m.

- Trusa...ajutor...portbagaj...pleaca. Glasul secatuit al Mirandei umplea cabana intunecata. Afara,o patura cenusie se extindea peste cerul luminat de stele. Ultimele raze de luna invadau usa principala a cabanei.

- Sigur trebuie sa fie o trusa si prin cacatu' asta de adunatura de lemne,spun dupa cinci minute de gandire. Nu puteam sa ies afara, daca era un dobitoc ascuns dupa vreun copac?

Daca deschid usa as putea fi impuscat si am muri amandoi. Miranda rasufla sacadat,iar ochii ii se inchideau treptat. Trebuie sa gasesc ceva cu ce sa ii scot glontul din picior.

Si atunci il vad alergand spre noi. Razbunarea imi brazdeaza in vene si ies afara dupa el. Va plati pentru ea.

Issac 20 august 2015 8:10 AM

-.... Si asa am ajuns aici! Nu am facut-o eu! Urlu in sectia de politie pentru a noua oara ca nu eu i-am ucis. E luni dimineata, iar cadavrele sunt la morga pentru autopsie. Macar de as sti daca ea traieste.Stiu ca sunt 4 cadavre.

-Nu eu am facut-o! Am stiut ca e piaza rea! I-am avertizat!Femeia cu par blond imi depisteaza fiecare miscare cu ochii ei albastrii. E nemultumita. Politista se uita la mine fara vreun sentiment si paraseste camera de interogatoriu.

Sierra 25 august 2015 12:41 PM

Puteam sa evit acest masacru. Daca nu ma enervam si nu plecam,as fi putut opri-o. Ei ar mai fi trait si nu as fi acum la inmormantarea lor.

Preotul isi termina rugaciunile si lasa lumea sa vina sa isi ia adio de la trupurile neinsufletite.

Nu puteam sa merg sa ii vad fata,m-ar fi bantuit toata viata.

Doisprezece oameni au intrat in biserica cu trei targi de lemn masiv ca sa ii conduca pe ultimul drum pe prietenii mei. Issac imi pune mana pe umar si ma conduce afara din biserica.Scarile bisericii sunt pline de frunze colorate si ude. Mici cascade se preling pana la ultima treapta. Ma opresc brusc si Issac face la fel.

-Daca nu as fi fost eu,ea ar mai fi trait,imi pare atat de rau.Issac ,te rog iarta-ma. Il strang in brate si plang pe costumul lui negru.

-Gata,nu e vina ta.Imi mangaie crestetul capului si ma desprinde de el finut,fara sa ma jigneasca. Stiu ca ma uraste,un segment din inima lui ma dispretuieste. Ma ia de mana si mergem spre masina lui,unde ne asteapta restul,ei bine,cei care au putut fi azi aici.

Din pacate nu se termina totul aici. Ea inca se mai lupta pe patul de spital. Imi pare atat de rau. Chiar merit sa ajung in iad,toti mor din cauza greselilor mele.