Abandonați Destinului (Anotimpul marilor iubiri -Vol.II)

Jones VS Smith

Deci,periuță de dinți,pasta ,prosoape,sapun, gelul meu de dus bio ,trusa de make-up ,haine groase,haine subțiri ...Oh,știi ceva !! Renunț! M-am plictisit ,de 3 ore stau sa fac bagaje și tot ce mi se pare că reușesc să fac este să-mi fac nervi ,nervi și iar nervi ..grozav . Mă întreb dacă lui Andrew ii e mai ușor . Urmează să plecăm intr-o mini vacanta cu mai mulți prieteni și bănuiesc că el deja și l-a făcut .

Nu termin bine de impchetat o jacheta că îmi sună telefonul .
Zâmbesc ca o apucată când văd numele apelantului și brusc buna dispoziție apare .

-Neata ,raza de soare ! Ce îmi face prințesa ? -intrwaba Andrew jucăuș

-Maj degrabă "ziua buna " pentru că e trecut demult de ora prânzului ! Dar dacă tot întrebi ,bagaje cam asta fac și ghici ce ?! Mă plictisesc teribil !-spun trântindu-mă în pat

-Hm...în cazul acesta poate ar trebui sa cobori până în living. ,nu de alta dar tatăl tău mă interogheaza de o ora !! -Spune nebunul șoptit

-Nu cred așa ceva ! Vin imediat ! De ce nu mi-ai spus mai devreme ?!

Încep să râd imaginandu-mi posibile discuții dintre cei doi masculi alfa din viața mea .

-Credeam că nu mai vii odată !-Spune Andrew în timp ce mă arunc in brațele lui

-Hei,de unde era să știu că ești la mine când nici unul din consătenii mei nu îmi da de veste ?!

-oh,aici erai ,Amalia !-Spune tata intrând cu doua cesti de cafea

-Sper că una e pentru mine !-spun ,nemaiasteptand sa vad ce răspunde ,in timp ce pun mana pe una din căni

-De parca nu tot ce e mai bun ar fi pentru tine ! Dar nu și cafeluța mea ,îmi trebuie pentru că am de vorbit și nu,nu cu tine ,statuia curiozității ! A doua e pentru musafirul nostru   care nu e tocmai neobișnuit  cu mine și mai ales  a cu tine !-afirma tata cu subînțeles ,uitandu-șe spre Andrew.

E de rău ?! Să îmi fac griji ? Sau? Hmm..pun ceva la cale sau tata vrea sa afle ceva și l-a găsit pe cel mai fraier. Oricum ,Andrew nu ar vorbi dacă nu ar fi vorba de tati .Eh,în fine ,nu mă mai complic sa aflu .
Mă uit spre Andrew sa vad ce îi zpsun ochii,dar tot ce citesc sunt numai :"abia aștept să fiu interogat" sau "stai calma,nu cred că mă omoară azi" și chiar "hei,baby,nu-i așa că arat bine azi ,cred că și barosanului îi place"+plus figura încrezută pe care playerul din el nu a cedat-o inca .

Apoi mă uit la tata și văd cea mai calma mina,gen "ce,am făcut ceva ?!" ,"Viață e frumosasă ,nu?!"

O rolă!

-Ciudatilor! M-am pricopsit cu doi că voi !-spun in timp ce mă ridic să plec .

Chiar doi ciudați și azi mai mult că oricând ,mă sperie , ciudații pământului .

***Andrew***

Îmi urmăresc galant iubita in timp ce urcă scările spre dormitorul ei ,apoi îmi întorc capul și dau de fata dl-ui Smith ,insa observ că rânjetul calm de odinioară a dispărut complet .

Aoleu!!

Îmi dreg glasul stingherit și încerc să încropesc o conversație pentru că privirile lui deja mă ustura

-Foatte buna cafeau!-afirm că o nuca ce nu își găsește locul pe perete

-Chiar așa ?!Ciudat ,chiar mi s-a mai spus asta ,dar ,bjneteles ,nu am prea crezut ,de obicei ,nu știu dacă ai observat asta ,dar sunt foarte sceptic .

-Mm...e bine de știut !

-Da,chiar bine,considera asta că pe un bonus pentru că pari acceptabil azi și pentru faptul că nu ești îmbrăcat în casa mea in negru cum ai obiceiul .