Infractoarea din sectia de politie

CAPITOLUL 15

-Poti sa vii la noi oricand doresti draga mea!zice Quinta cand imi da drumul din imbratisarea ei stransa.Treizeci de secunde cat a durat imbratisarea,o imbratisare destul de lunga daca ma intrebi pe mine,am zis ca raman fara aer din cauza parului ei voluminos si cret.

Paul isi pune mana pe umarul meu si imi zambeste cald,zicand:

-Daca ai vreodata vreo nevoie poti apela la noi fara nicio grija.Eu le zic incet,facand doi pasi inapoi,spre usa.

-Va multumesc mult!Daniel vine cu pasi increzatori la mine si imi zice:

-Pai,Brooke,mi-a parut bine sa te cunosc.Si daca ai vreodata probleme cu mintea,sufletul sau inima,ma gasesti la cabinet.Nu apuc sa-i spun ca sper ca nu va fi nevoie de asa ceva si ca totusi ii multumesc ca Sara ne intrerupe zicand:

-Hai termina cu reclama,Daniel!Sora mea nu e unul dintre nebunii aia cu care vorbesti tu toata ziua in cabinetul ala mic si murdar.Daniel incepe sa rada si zice:

-Mic si murdar?Lucrul asta chiar m-a jignit!

-Da,scuze.Am uitat ca faci curat acolo de cel putin zece ori pe zi.Daniel rade,asteapta cateva momente si zice:

-Si nu sunt nebuni Sara!

-Aham..daca zici tu.Eu am vazut cativa ciudati pe acolo sigur!zice Sara si se intoarce spre mine cu un zambet larg pe fata.

-Mergem?ma intreaba ea.

-Da,sigur.Daniel vine si ma strange usor in brate zicandu-mi la ureche:

-Sa stii ca oferta mea ramane valabila.Nu doar daca ai vreo problema.Dar daca vrei sa vorbesti cu cineva despre vreun subiect anume,sunt aici pentru tine.Eu dau usor din cap si acum ca ma gandesc mai bine,ar fi cateva subiecte despre care as vrea sa vorbesc cu cineva specializat in asa ceva.

Imi iau ramas de la toti si eu cu Sara ne indreptam spre masina ei mica si rosie.Deschid portiera din dreapta si urc in masina.Masina Sarei este curata,dar gasesti prin ea lucruri care iti arata sigur ca masina apartine unei fete..Pe bancheta din spate sunt o pereche de pantofi cu toc,rosi.Pe bordul masinii este o papusa din aia hawaiana care da din solduri cand masina se misca.Iar in spate de tot se vede o bucatica de material mov cu dantela care arata ca un sutien.Sigur mai sunt si alte dovezi,dar refuz eu sa le mai caut.

-Cum ai spus ca se numeste masina asta?intreb eu amuzata.

-E o broscuta Brooke!Se uita rautacios la mine.Stiu ca am mai intrebat-o chestia asta de cel putin doua ori in drum spre casa ei,dar pur si simplu nu ma pot gandi la macar un motiv de ce ar vrea cineva sa conduca masina asta.Sara porneste masina si incepe sa mearga pe strada spre oras,ma surprinde zicand:

-Auzi.Am vorbit cu procurorul care se ocupa de cazul tatalui tau si putem merge sa-ti luam lucrurile de acolo.Daca vrei putem merge si acum.

-E cam tarziu.Crezi ca mai e cineva acolo?

-Da,garantat.Casa e pazita in permanenta.Inca se cauta dovezi si ca sa nu vina cineva sa fure ceva important de acolo,e pazita zi si noapte.

-Ok.Atunci hai sa mergem acum.Sara face stanga si cu mici indicatii facute de mine in zece minute suntem in fata casei.Nu credeam ca o sa ma mai intorc aici vreodata,dar uite ca o fac.

Eu si sora mea coboram din masina si ne indreptam spre doi politisti care stau in fata casei.Primul barbat este plinut,cu parul castaniu si cu o fata blanda.Cel de langa el este inalt,plin de muschi,cu parul blond si cu privire rece si complet neprimitoare.Urcam scarile din fata casei si Sara incepe sa vorbeasca cu barbatul blond.

-Lasa-ne sa intram,Lucas.Barbatul se stramba si zice cu greata in voce.

-Aveti permisiunea cuiva?Simt cu Sara se enerveaza si zice raspicat: