SuperBiBi

Începutul

#Aceasta este o poveste specială pentru Bibi, poate fi considerată un pamflet deoarece este inspirată din viaţa noastră actuală, nu are licenţe poetice sau alte chestii siropoase. Poate fi de asemenea încadrată într-un S.F. Bibi, I keep my promises ♥

Un singur cuvant care o poate descrie: SUPER. Mingea de baschet ii alearga dintr-o mana in cealalta. Ultimele douazeci de secunde. Secunde de agonie, extaz. Toata sala urla pe interior. Toti asteapta cu sufletul la gura aruncarea invingatoare. Chiar si atunci cand esti super, oare cat de super poti sa fii? Timpul trece infernal de greu. In jur se aude numai atat: "Bibi! Bibi! Bibi!"

"Bibi, arunca! Ai lovitura libera! Haide, Bibi!" striga Ana din spatele ei.

O rotatie de 360°, saritura perfecta si ... SLAM!!! Toata sala aplauda, toti au luat-o razna.

"Bibi! Bibi! Bibi! Cine-i campioana? BIBI!"

Toată sala a înconjurat echipa campioană, care o ridica pe Bibi pe sus. "Câştigătoare este echipa M.E ! Fetelor, mergeţi în campionatul naţional! Daca veţi reuşi să bateţi echipa T.G, veţi merge la internaţionale!"

"Mamă, Bibi, glumeşti, nu?" strigau fetele încântate.

"Bibi, spune naiba ceva!" o împingea Delia.

"Deci eu spun: What time is it? "

"It's time to be awesome! " *restul echipei în cor*

"Ok, deci unde mergem să sărbatorim?" *Caty*

"Să decidă căpitanul echipei" *Naty*

"Aş vrea să fiu un caras" *Bibi*

"Haide mă, şi acum tot caras vrei să fii?" *Ralu*

"Nu, ea e SuperBIBI" *Caty*

"Vezi mă cine ştie?" *Bibi* "Hai la Pizza Hut"

"Ooo, bine boss" *Eugen*

"Unde e sotia mea de fier?!" *Bibi*

"Aici! Prezentă" *Andra*

"Te dădeam dispărută, soţie" *Bibi*

@La Pizza Hut@

"Ce meci, bă" *Şteff* "Şefa, o porţie mare de pizza pentru campioni"

"Era să uiţi de suc, mă" *Bibi*

"Care vine mâine prin parc?" *Andra*

"Vin eu, soţie" *Bibi*

Bibi's POV

Ce mă fac acum? Ei cred ca SuperBIBI e doar o invenţie. Dacă ar ştii... dar nu le pot spune. Chiar dacă sunt prietenii mei. I-am promis maestrului că voi păstra totul secret. Da' chiar, cum ar fi dacă le-aş spune că pot să zbor? Mă, nu mi-e de alta, dar să nu mă facă paraşută nebunii. Bine, bine, gata cu gluma. E serioasă treaba. Sau cum ar fi să le mai spun şi că pot să respir sub apă, sau că pot sa le controlez mişcările pe teren... ăă, nu cred că ar ieşi bine. Eu câtă vreme o să le mai ascund oamenilor cine sunt?

#Back #To #The #Story

"Aşa, deci la ce oră ne vedem, soţie?" *Bibi*

"În jurul prânzului, zic" *Andra*

De ce mă tocmai la prânz? Când e cald afară e greu să-mi controlez puterile! *Bibi - în sinea ei*

"Nu putem să mergem mai de dimineaţă?" *Bibi*

"Dişe?" *Andra*

"Păi... păi, trebuie să o ajut pe mama să facă cartofi prăjiţi mâine la prânz" *Bibi*

"Bibi, mama ta nu e plecată în Franţa?" *Caty*

"Ăă, ba da, ba da. Am zis mama? Vroiam să zic mătuşa... da, pe mătuşa trebuie să o ajut." *Bibi*

"Bibi, mama ta s-a dus la mătuşa ta în Franţa." *Caty*

Panică, panică, panică. Acu' eu ce fac? *Bibi*

"Bine, atunci, ne vedem la prânz, soţie." *Bibi*

"Eu tot nu înţeleg de ce nu vrei la prânz. Dimineaţa e frig." *Andra*

Pe naiba. Şi e mai bine să încep să zbor prin parc? *Bibi*

"Pentru mine e cald la prânz" *Bibi*

"Şi nu puteai să spui aşa de la început? Ce mama, puii, cartofii, mătuşa, păpuşa ma tot învârţi pe-aici?" *Andra*

"Hai mă soţie, ştiu că te superi repede" *Bibi*

"Da mă da, BINE!" *Andra*

Au terminat si cu sărbătoritul. Mamă, iţi dai seama ce au mai petrecut? Mai mult de jumătate din timpul petrecut cu echipa şi prietenii, Bibi a încercat să-şi ascunda secretul.

"Bibi, pe mâine la 7, la antrenament" *Naty*

"Da" *Bibi, puţin deprimată*

"La prânz, soţie, clar? N-am chef să îngheţ de frig prin parc" *Andra*

"Bine mă, la 1 să fii acolo" *Bibi*

S-a spart gaşca. Era târziu şi fiecare s-a dus acasă să se culce. Echipa M.E a avut o zi grea. Meciul a trecut, pff, finally, şi cel mai important, a trecut cu bine. Bibi a ajuns şi ea acasă.

Bibi's POV

Nu mă nu. Deci eu mă prefac că sunt bolnavă. Nu pot mă să ies aşa. Nu pot să mă dau de gol. Ce naiba, am puterile astea de două săptămâni şi de atunci nu mai ies din casă la prânz. Staţi aşa, am un apel pe SuperPAD. E maestrul, linişte.

"Da, maestre" *Eu*

"SuperBIBI." *Maestrul H&M*

"Chiar eu, maestre. S-a întâmplat ceva?" *Eu*

"Nu, dar se va întâmpla dacă ai de gând să mergi cu fata aia mâine în parc!" *H&M*

"Maestre, nici eu nu vreau să merg." *Eu*

"Nu că nu vrei, nu mergi nicăieri. Ai înţeles?" *H&M*

"Maestre, dacă nu merg se vor întreba toţi de ce papucii mei nu merg!" *Eu*

"Ce-ai zis?" *H&M*

"Ce, n-aţi mai auzit de papuci până acum?" *Eu*

"SuperBIBI, lasă glumele!" *H&M*

"Da, maestre" *Eu*

"Nu eşti pregătită să te arăţi prietenilor tăi la ora prânzului. Dacă insişti să mergi, chiar acum te prezinţi în sala de antrenament. Trebuie să înveţi să-ţi controlezi puterile." *H&M*