O zi normală... sau nu

39 4 0
                                    

@În @Sala @De @Sport

- Ia uite cine s-a gândit să vină la antrenament! *Delia*

- Heii. *Bibi*

-Pe bune? Hei? Asta e tot ce poţi spune, Pană Bianca Georgiana?! *Delia*

- Bună, Bibi. *Cati*

- Pot spune cam ce vreau eu, conform legii. *Bibi*

- Vai, ai citit constituţia! De asta se pare că ai avut timp, dar să vii la antrenamente înainte de meciul decisiv al vieţii noastre nu. *Delia*

- Vrei să termini cu atitudinea asta de pufarină nesătulă?! Nu datorez explicații nimănui. *Bibi*

- Foarte bine. Atunci nu te mai deranja să vorbeşti cu mine, cea cu "atitudinea de pufarină nesătulă". *Delia*

- Putem începe antrenamentul, vă rog? *Cati*

- De-asta suntem aici. *Bibi*

... După 20 de minute ...

- Slam! Wow, Bibi!! Zici că ieri e ultima dată când ai aruncat o minge în coş. *Cati*

- Mulţumesc, măcar cineva apreciază. *Bibi*

Bibi se descurca de minune. Supărarea tuturor trecuse până la finalul antrenamentului, mai puţin a Deliei, care era mai nervoasă ca niciodată. Ce se întâmpla cu Bibi şi de ce după săptămâni în care nu mai jucase era la fel de bună? Când faci performanţă la ceva, orice, o zi fără repetiţie face simţită diferenţa în tactică şi în îndemânare. Dar se pare că Bibi nu avea această problemă, ceea ce o făcea pe Delia şi mai tare să creadă că Bibi ascunde ceva. Doar că nu avea nici cea mai mică idee ce.

- Ok, gata pentru azi, fetelor. Felicitări, Bibi. *Antrenorul P.*

- Mulţumesc, domnule antrenor. *Bibi*

- Ne revedem mâine la aceeaşi oră, da? *uitându-se la Bibi în timp ce adresa întrebarea*

- Ăă.. da, da, bineînţeles. *Bibi*

"Cică da, bineînţeles. Altceva mai bun nu puteam să spun?! Dacă mâine nu vin mă aruncă domnul antrenor pe geam. Bine, pot să zbor, deci nu va fi o problemă dar e vorba de principiu."

@Acasă @La @Bibi

... sună telefonul ...

- SALL, SOŢIE, CF. *Andra*

- Soţiee... acum am venit de la antrenament, tu? *Bibi*

- Ai fost la antrenament? OMFG. *Andra*

- Dacă ai de gând să faci şi tu ca Pufi, îţi închid telefonul în nas, la bun. *Bibi*

- Okok, chill. Vroiam doar să văd ce faci şi când ne mai vedem. miss u. *Andra*

- Şi mie îmi e dor de tine, soţie. Dar nu ştiu când ne vom mai vedea. *Bibi*

- Adiiică?! *Andra*

- Adică sunt ocupată. *Bibi*

- Cu statul degeaba? *Andra*

- NU. Cu alte lucruri care nu te privesc pe tine. *Bibi*

- De când nu mă mai privesc pe mine treburile tale? *Andra*

- De acum. *Bibi, închizându.i telefonul în nas*

Bibi a alergat la subsol, de unde se auzeau nişte zgomote ciudate.

- Taci mă odată. *se auzea o voce*

- Fă-mă. *se auzea altă voce*

- Antonia, potoleşte-te odată. *se auzea o a treia voce*

"Antonia?!! La mine la subsol?"

- Ce naiba se întâmplă aici? *Bibi*

- Hello SuperBibi!! *Antonia*

- Ce puii mei cauţi tu aici? *Bibi*

- H&M a decis că avem nevoie de ajutor. Aşa că tadam, ANTONIA. *Eva*

- Ok... ciudat. *Bibi*

- Nu chiar. *Antonia*

- Tu taci mă. *Eva*

- Doamne, termină odată!! *Antonia*

"Ok, acum încep."

Acesta a fost capitolul 10. Scurt, dar timpul meu e destul de limitat ( don't ask why ). Ne revedem în capitolul următor.

SuperBiBiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum