Call Me Mommy

12

Imi ling buzele, muscandu-le frustrata in timp ce imi incercam talentul meu culinar. Cum am rezistat in ultimii ani cu mancarea mea? Oh stai... ouale prajite sunt la ordinea zilei, dar pana si pe alea le ard, imi place sa cred ca le fac asa pentru ca imi plac mai crocante. Scot tava cu blatul subtire din cuptor, aratand cam inchis la culoare.

       -E de la cacao... da, de la asta e! Ma incurajez punand tava pe masa si scotand blatul.

        -Mommy, ai pus doar 3 linguri de cacao. Il privesc printre gene observand cat de tare se chinuie sa nu rada.

        -Eu in locul tau mai bine as incuraja bucatarul, ce gatesc o sa fie masa de Craciun deci..

         -Mai sunt cateva zile Mommy.

        -Stiu, dar chiar vrei sa mananci asa ceva in ziua de Craciun? Ma stramb uitandu-ma la biata prajitura. Trebuie sa exersez ca sa nu ard tot pentru Craciun. Oftez luand castronul cu crema si gustand putin, papilele mele gustative pierind pe loc si dorindu-mi moartea.

        -Nu pot s-o fac! Are un gust ingrozitor! Ma plang lasandu-ma sa cad intr-un scaun. Scuze Harry, dar cred ca o sa mancam pizza de Craciun. Suspin acoperindu-mi ochii. Bunica ar fi dezamagita, mereu facea celele mai bune bucate, iar de Craciun se intrecea pe ea insasi.

Sunt trasa din scaunul meu si lipita de pieptul plapand al micului meu cret, frecandu-si nasul de obrazul meu si sprijinindu-ne usor de masa.

        -Blatul e prea subtire, de aceea s-a ars si nu trebuia sa pui esenta de migdale in crema, nu asa de mult. Isi musca buza impingandu-si nasul mai tare in obrazul meu.

        -Oh Doamne! Soptesc acoperindu-mi fata cu palmele si ascunzandu-ma in pieptul sau.

        -Ce s-a intamplat Mommy? Imi sopeste in ureche inconjurandu-ma cu bratele sale.

          -Sunt atat de varza la asta, chiar si tu te pricepi mai bine, sunt mai mare si sunt femeia, se presupune sa ma pricep mai bine la gatit, nu-i asa? Chiar am vrut sa-ti ofer un Craciun frumos, dar mancarea mea o sa ne trimita pe amandoi in spital.. cel putin mancarea de acolo e mai buna..

Un ras explodeaza printre buzele lui, pieptul lui zumzaind si facandu-ma sa-mi musc buza.

       -Pai bine ca infometarea de Craciun ti se pare amuzanta... Murmur ridicandu-mi capul si intorcandu-ma, dorinta de rezbunare pentru prajitura fiind mai mare ca oricand.

Ma prinde de incheietura, tragandu-ma si lipindu-ma iar de el, dar de data asta s-a asigurat ca il privesc in ochi.

       -Muncesti mult, nu ai timp de gatit, iar daca nu exersezi nu o sa-ti iasa niciodata, nu este vina ta.

       -Dar...

        -Iar eu ma furisam in bucataria orfelinatului si incercam diverse chestii, cand ei erau plecati in excursii, ma uit pe canale culinare, deci stiu cate ceva, mai mult decat tine.

        -Oh, pai da dar-

        -Bunica ta ar fi mandra, Mommy, crede-ma. Imi prinde umerii lasandu-ma incet pe spate, zambindu-mi dulce si cald.

         -Poate nu te pricepi la acest fel de gatit, dar sa stii ca buzele tale au un gust imbatator. Esti femeie, o femeie superba, care merita tot ce e mai bun, meriti sa fi servita Mommy. Craciunul nu ar conta chiar daca as avea cele mai bune bucate, daca nu ai fii si tu aici.

Simt cum fluturasii din stomacul meu mor la fiecare cuvant si invie la fiecare privire si miscare a buzelor lor, la fiecare atingere. As vrea sa-i spun ceva, as vrea sa-l strang in brate, as vrea sa-l sarut, dar mintea si corpul meu sunt pierdute intr-un loc in care nu e semnal. Chicoteste la expresia mea, comica pentru el dar stanjenitoare pentru mine, periindu-si buzele de coltul gurii mele. Imi intind mana incet spre obrazul sau, mangaindu-l si dandu-i parul razlet dupa ureche, tragandu-i lin fata spre mine si sarutandu-l delicat.