Horror storyes VS Our Power

Capitolul 1 ~ Foc de Tabara

•Daisy•

Salutare oameni! Eu sunt Daisy! Am 16 ani și acum va voi povesti cum am devenit eu una dintre Ghost Exterminators. (Arată ca la media)

Eu și cu prietenii mei am mers la mare împreuna. Azi a fost prima zi, stam trei.

-Asy, vrei bezele? Ma întrebă Anastasia.

-Da, Ana! Ma stii tu pe mine sa nu mănânc chestii dulci?!

Nu Știați, dar acum era seara, și facem corturile.

-Ana, tu acum te gândești la mancare când nici nu ne-am instalat?! Ce naiba... a spus Zen.

-Mancareeee! A spus ea.

-Da-mi Batul.. țeava... chestia aia, Zen! A țipat Sasaki.

Zen îi îndeplinește dorința. Valurile marii bat ușor malul plin de nisipul fin și auriu. Ador sunetul acesta! Parca ma calmează...

-Daisy, vrei sa nu mai visezi cu ochii deschiși și sa ma ajuți, te rog? De ce fac eu singura corturile?!

-Scu-Scuze, Saki!

-SASAKI! ȚI-AM SPUS DE ATÂTEA ORI!

-Îți voi spune așa in visele tale!

Saki clocotea de furia pe care reușește sa o stăpânească. Ea e blândă in general, și iertătoare, cu un suflet mare și cald.

După ce ne-am instalat și am aprins focul, am început sa vorbim... lucruri la întâmplare.

-Vreți sa spunem povesti de groaza?? Am o carte din copilărie cu acest gen de scrieri care îți explica cum sa le învingi! Nu cred ca ar ajuta la ceva dar totuși, vreți?? Aduc eu entuziasmata ideea.

Toti au aprobat.

-Perfect! O aduc imediat!

Intru in cortul unde voi sta eu cu sora mea, Ana. Găsesc cartea și ma întorc la prietenii mei.

-Am găsit-o!

Am început cu o poveste cunoscuta drept "Hârtie roșie, hârtie Albastra"

-In unele scoli din Japonia și nu numai, exista o fantoma care sta in baia fetelor in ultima cabina. Este o bătrânică îmbrăcată intr-o Scufița roșie. Nu trebuie sa intri in acea cabina dacă vrei sa mai trăiești! Ea te întreabă scurt:"Hârtie roșie... sau... hârtie albastra?" Dacă ii răspunzi cu "Hârtie rosie" te va tortura încât sa devi COMPLET roșu, mai exact plin de sânge. Dacă răspunzi cu "Hârtie Albastra" ea te va omorî prin Strangulare pentru a te face sa devi albastru la fata.

Mary era speriata și o ținea in brate pe Saki.

-Ma...Su...fooociii!!!

-Scuze, a spus Mary dezinclestand-o pe Saki.

-Cum scapi? Mă întrebă Zen.

-Pentru a scăpa trebuie sa spui "hârtie albă", ea Băgându-te cu capul in wc, sau sa spui "Nu am nevoie de hârtie!" Pentru a o deruta și a reuși sa scapi!

-Cred ca sunt fericit ca nu sunt fata! A spus Zen râzând.

-Totuși arați ca una! A spus Ana ca pentru ea.

Zen se uita urat la ea și eu am început sa rad.

-Următoarea? A întrebat Ayato.

-Sigur!

După ce am rostit acele vorbe, Saki tresare.

-Ce ai pățit? Era albă ca varul.

-Am...Am...

-Ce ai?

-Am nevoie la... toaleta!

Ana a început sa Rada mai rau ca o hiena.

-Vi-Vine cineva cu mine??

-TOATE! Am spus eu fericita. Vrea vreun baiat sa stea la usa?

Zen s-a ridicat in picioare. Ayato a dat din cap speriați, dezaprobator.

-Oricum, nu cred ca vom ajunge la vreo școala. A spus Mary.

-Mai verifica o data ce scrie acolo! A țipat Saki la mine.

Am verificat. La final scria mic de tot "P.S. Nu numai in scoli, unii au murit in bai publice, atunci când e un șir întreg de cabine!"

-Uite acolo mai multe bai publice! Hai acolo! Spuse Saki. Cele trei fete au fugit pe drum spre wc-uri.

-FETELOR, EXISTA ȘI IN BAI PUBLICE!! NUU!!!

Idioata, a intrat fix in ultima!

Am fugit împreuna cu Zen spre ele. El a stat la 5 metrii distanță. Eu am ciocănit la usa.

-Ocupat! Spuse râzând Saki.

-Idioato, scrie ca se intampla și in bai publice!

-Ce?! Trebuie sa ies de a-

Se aud niște soptituri. După aceea țipetele lui Saki.

-Nu am nevoie de hârtie! Aaaa, ia mâna jegoasa și osoasa de pe piciorul meeeuu!!! Ajutor!

Dau buzna in toaleta publica și urat mirositoare, iar apoi din mâinile mele ies niște lumini albastre care ard baba.

-Ce se- încep sa văd numai alb. Prietenii mei spun ca ochii îmi deveniseră de culoarea razelor. Nu știam ce fac. Dintr-o data am ajuns intr-o camera neagră și goala. Apare baba care spune. "Îmi pare rau, dar te rog, nu ma ucide și îți voi lasă prietena!". "Mai intai las-o pe ea!" Am spus eu speriata. "Sigur!" A spus ea și m-am reîntors. Saki a ajuns pe podea iar toaleta a dispărut.

-Mulțumesc! Mulțumesc, Asy!

-Pentru ce? Nu am înțeles nimic din ce s-a întâmplat!

Apare o femeie in spatele nostru.

-Eu da, și va voi explica! A spus mirata femeia Misterioasa.

-Cine ești? Întrebă Ana speriata. E prima oară când văd aceasta expresie pe fata ei mereu ferma.

-Eu sunt... Elodia!

-ELO- ne-a intrerupt.

-Nu ma denunțați la poliție, va rog!

-Bine..? Am spus noi.

Am dus-o la corturile noastre pe frumoasa femeie. Nu arată ca in pozele de pe net cu ea. Probabil din cauza machiajului. Ne-a promis ca ne va explica tot. Sper sa inteleg și eu tot ce s-a întâmplat! Țin cartea mea de povesti cu fantome strânsă la piept uitându-ma la prietenii mei speriați și la Doamna Misterioasa.

La finalul cărții voi pune poze cu personajele... sau mai devreme?