Capitolul 19

36 5 0
                                    

Hotărâtă, se îndreptă țintă spre masa prietenilor săi, ținând încă sacoul șatenului pe umeri.

- Anya, ești în regulă? Întrebă îngrijorată Sophia. Unde e Nathaniel?

- A plecat, Soph! Din nou!

- Cum adică din nou? De această dată fu rândul Micaelei să intervină.

- Nu contează! Vreau ca cineva să mă ducă acasă. Eu nu sunt în stare! Șopti aceasta la final, noi lacrimi sărate inundându-i ochii.

- Idiotul ăla va avea de-a face cu mine! Rosti din nou roșcata furioasă.

- Lasă-l Sophia! Nu mai contează!

- Ba contează! Știe foarte bine discuția pe care am avut-o și mă va asculta din nou fie că îi place sau nu! A făcut-o, nu-i așa?

Întrebarea avea înțeles numai pentru cele două, stupefiind-o pe Anya.

- Da!? Tu de unde știi? Miji ea ochii încruntată.

- Despre ce naiba vorbiți? Țipă Micaela contrariată.

- Nimic! O duc eu pe Anya! Iubitule, ne vedem mâine? Îl sărută femeia pe bărbatul iubit, primind aprobare din partea acestuia. Micaela, mergi?

- Nu! Eu mai rămân! Am niște treabă.

- Bine! Haide iubita! O îndemnă prietena sa pe șatenă, urcând cu ea în mașină, demarând în trombă.

- Soph..

- Știu ce vrei să mă întrebi. De unde știu de Nathaniel și de faptul că este un vampir.

Anastasia aprobă tăcută din cap, privindu-și prietena ce părea concentrată la drumul din față.

- Ca să îți dai seama despre ce vorbesc, am să îți povestesc unele lucruri. Familia mea se trage din cel mai vechi trib de șamani existent pe acest pământ. Da, ai auzit bine. La fel cum ai descoperit că există vampiri, așa trebuie să crezi că în lume există tot felul de creaturi ce până acum le credeai mituri. Șamanii sunt un fel de vrăjitori, fără puteri magice. Noi avem doar niște daruri divine, derivate din puterile vrăjitorilor.

- Deci până la urmă există și vrăjitori? Încercă Anya să asimileze informațiile.

- Nu am întâlnit până acum vreunul, dar știu că au existat odată. În fine, după cum spuneam, noi ne naștem cu niște daruri. Eu, de exemplu, am puterea de a vedea imagini cu oricine vreau, atâta timp cât îl ating sau am un obiect ce îi aparține. Când Nathaniel a aflat că există un șaman cu astfel de daruri în oraș, m-a contactat pentru a găsi pe cineva.

- Pe Charlotte! Confirmă șatena.

- Exact! Mă bucur că știi despre ea, ca să nu fiu nevoită să îți mai explic. Presupun că știi și că e mama lui nu?Anya confirmă tăcut, meditând la decizia de a-i spune prietenei sale despre faptul că a găsit-o pe Charlotte.

- Ce s-a întâmplat? Pari că te gândești la ceva.

- Nu ar trebui să știi atâta timp cât mă atingi? Întrebă nelămurită femeia.

- Ba da, dar viziunile mele în ceea ce te privește au încetat în momentul morții tatălui tău. Nu mă întreba de ce, încă încerc să îmi dau seama. Șamanii nu își pot folosi darurile pe alți șamani, dar poți fi sigură că nu te tragi dintr-un astfel de neam. Am inspectat arborele tău genealogic și nu există evidențe cum că ar fi existat cineva din partea părinților tăi care să aibă aceste "puteri ".

- Wow! Totul e atât de nou și de necrezut. Eram sigură că nimic nu mă mai poate impresiona după Nate, dar se pare că există în lume lucruri de care habar nu avem și totuși trăim printre ele în fiecare zi.

When you're ready...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum