Capturată de Trecut✓

Capitolul 10

-Darryyyyyyyy. Aud pe cineva țipînd, dar nu mă pot mișca. Am o durere insuportabilă de cap și corp, de cred că o să mor aici. Cît despre asta, de ce sunt pe ceva tare!?

Am ridicat puțin capul privind în jur. Nimic cunoscut. Lîngă mine dormea Cody, iar pe pat dormea Dylan, Andy, Hope și restul verișorilor erau pe jos. Din baie de deschide ușa din care apăru capul lui Roby.

-Te-ai trezit!?

-Nu. Ce țipai așa?

-Am vrut să te întreb ce am pe spate? I-am privit spatele fiind numai julituri.

-Nimic. Îi spun culcînd-umă înapoi.

Nu îmi amintesc de aseară decît ca am mers la club și am băut. Am luat telefonul, galeria fiind plină cu poze si video. Am văzut un video ce mi-a atras atenția. Eram eu la Curse. Ce naiba!?

Ce căutam eu la Curse? Doar nu... Am jurat frate, am jurat! E prea periculos pentru așa ceva! Nu vreau să mor. Îmi iubesc prea mult viața.

-Ce faci? Mă întreabă Andy.

-Mor. Tu?

-De ce?

-M-a doare totul. Am participat la Curse!?

-Da. Acum ești Diavolul șoselelor. Spune indiferent.

-Ce!? Țip eu cît mă țin plămînii.

-Hooooo, mai încet.

**********************

-Mă iritați. Vă urăsc! Țip la Adam și Hope

-Și tu te crezi buricul pământului. Nu ești decît o curvă proastă! Țipă ăsta la mine.

Am venit la Docuri și am văzut cum ăstia băteau o fată. Eu i-am luat apărarea și am început să ne certăm.

-Curvă? Voi mă credeți curvă? Îi întreb calmă si șocată de felul cum m-a numit.

-Da! Exact asta ești, Nenorocit-o! Adaugă Hope

-Mh, mersi. Ce să spun.... Credeam că sunteți mai buni de atît!

M-am întors și am plecat plîngînd. Nu înțeleg de ce toți cred că sunt curvă doar din cauza că nu mai sunt virgină. Dacă nu sunt, asta nu înseamnă că sunt curvă și mă culc cu toți la rînd. Îmi pare rău că ei cred asta despre mine.

-S-a întîmplat ceva? Mă întreabă Dylan fiind vizibil îngrijorat.

-Nu, nimic special. Am venit să văd de ce mai chemat? Întreb zimbind.

-Păi... Queen, Princess și King vreau o cursă cu tine. Spune repede.

-Cursă!? Da' ce naiba yo's aici de să concurez? Am făcut și eu o greșeală la beție, după care toți vreau curse.

-Mai încet, te rog.

-Nici un te rog! Anulează naibii totul și să nu mai aud de nici o cursă!

-Iți dă 3000 000 €

-3!? Poate... Nu! Nici un fel de poate. Nu vreau să-mi pun viața în pericol pentru niște amărîți de bani.

-Darry, tu n-ai bani nici de mîncare, ție îți trebuie banii aceștia.

Cred că are dreptate. Dacă el concurează de la 12 ani și încă e în viață, poate nu e chiar așa periculos. Oricum,am nevoie de bani. Am acceptat și am plecat acasă. Privind frigiderul, am realizat că trebuie să fac ceva cu banii. Gata, Știu. O să fiu milioneră ca ai mei, doar că cu bani legali.

Uite-mă acum în mașină, pregătită de cursă. Mîinile transpirate strîng volanul puternic, iar privirea mea încordată era îndreptată spre semaforul ce arăta roșu. Mi-e frică de ceea ce urmează să se întâmple dar voi risca.

Nu-mi place ideea că în orice secundă pot muri, dar o să trec și peste asta. Am nevoie doar de puțină răbdare și o să îmi ating micul scop.

3. 2. 1. Start!

Cursă începe eu mergînd cu o viteză mare. Mi-e frică. Vazînd că sunt ultima, am mărit viteza, așa întrecînd pe Princess, apoi pe Queen. Cel mai greu e King. Am început să îl amețesc pînă nu l-am întrecut și pe el. După jumate de oră petrecută în cursă, am reușit să ajung prima la Finish. Am coborât din mașină fiind asaltată de mulți... Nici nu mai știu ce sunt. Prezentatorul și-a făcut treaba și m-a prezentat drept șopîrlă sau cum naiba o fi.

-Bună treabă, diavoliț'o.

-Mersi Cody. Spun privind spre masina lui King. Cînd a coborât am rămas șocată.

-Felicitări, Diavol!

-Tu ești King. Și de ce naiba eu deabea acum aflu!? Țip disperată la el.

-Sorry. Îmi zîmbește Dylan, nevinovat.

Am mai vorbit apoi mi-am primit banii.

-Auzi, de ce așa mulți?

-O cursă cu tine e scumpă și de aia fiecare a dat cîte un milion, în special cei mai puternici concurenți.

Am pus banii într-o geantă și am plecat spre casă. 3 milioane. Ce pot face cu ei? În primul rînd să îi întorc banii pe apartament lui Dylan. Apoi văd cu ce mai rămîn. Stop. Tată mi-a dat 3 carduri pentru zilele cînd vom avea probleme.

Am fugit în cameră și am scos de sub pat un bagaj puțin mai micuț. Am deschis-o acolo fiind 20 de scrisori, 30 de carduri, 15 cutii cu diferite cadouri scumpe inimii, și multe alte chestii. Am scos scrisorile și am început să caut cea a tatei. În sfârșit cînd am găsit-o, am început să trec repede cu ochii prin ea.

"Scumpa mea, bla bla bla, acum avem probleme bla bla bla, iată cardurile cu bani care îți va asigura viitorul pe cel puțin 10 ani, bla bla bla... Te iubim."

Am scos cardurile ce îmi făceau deja cu ochiul și am început să radiez de fericire. 'Am bani.' Singurul gînd ce îmi bântuia mintea e doar acesta. Bine, deci să încep să îmi aranjez viitorul? Mersi tată pentru carduri.