Dr. Claw

Langa demon

                                                                       Capitolul 2 - Langa demon

Ei bine,cred ca totul a inceput cand aveam 9-10 ani si veneam de la scoala.Distanta dintre scoala si casa nu era mare asa ca veneam singur pe jos.Se facuse destul de tarziu deci afara era o bezna totala doar becurile din varful stalpilor ce mai luminau si astfel reuseam sa vad pe unde merg.Era o alee nu prea circulata la acea ora deoarece era o staduta de cartier,cu case asezate de o parte si celalta a strazii iar trotuarul fiind mai larg deoarece gradinile erau tipice,neavand gard.Tragand parca dupa mine ghiozdanul greu observ cum luminile incep sa palpaie frenetic.Imi bag capul in pamant si continui drumul grabind pasul cand,un sunet care-mi dadea fiori ca al unui sarpe sasaind se aude de la 10-15 metri in fata mea.Ridic incet capul din pamant si privesc in fata.Era un barbat in costum,cu o palarie stil joben in cap,de aproape 2 metri inaltime.Mainile-i care erau impreunate la spate,satul parca sa le mai ascunda si vazand ca numai inaintez ci dau chiar cativa pasi in spate,le scoate la iveala.Ii observ unghiile lungi cat un deget dandu-si cu unghia de la degetul aratator pararia in sus ii vad ochii de un rosu aprins care erau atintiti la mine parca fixandu-ma.Totusi nu intelegeam de unde vine acel sasait care imi dadea fiori si cu un efort de a-mi muta privirea de la ochi ma uit mai jos,incremenit abia putand sa schitez ceva,observ cum de dupa dantura de un alb imaculat,pe care si-o afisa cu un zambet sarcastic si bolnav parca spunandu-mi "ei bine,sa vad ce mai faci acum",observ cum isi scoatea la un interval regulat o limba subtire ca a unui sarpe si fluturand-o haotic scotand acel sunet pe care nu o sa-l uit in veci cateodata lingandu-si buzele de parca ar fi spus"te-am prins acum".

-B-b-buna seara,ii spun eu scapand de nodul din gat.

-Buna sssseara sssi tie tinere.De ce nu vi mai aproape de mine?imi raspunde el cu acelasi zambet psihotic.

-Pentru ca deja am intarziat acasa.

-Dar casa ta este intr-acolo,imi spune creatura,caci sigur nu era om,cu o voce foarte groasa dar in acelasi timp cu vocea unei persoane care are dureri groaznice si aratand cu unghia-i ca o gheara catre un acoperis rosu care se vedea printre copaci la doar cateva case distanta acea fiind locul in care vroiam sa ajung,casa mea.

-B-ba da dar,de unde stii?

-Hahaha.Eu ssstiu multe dessspre tine dragul meu.

Am ramas naucit si pentru a doua oara in acea seara nu mai puteam misca nici un muschi uitandu-ma la el cum radea dandu-si capul pe spate iar limba iesindu-i din gura.

-Ei bine,spune el dupa ce se opreste din ras,daca vrei sa ajungi acasa atunci hai treci,continua acesta dandu-se la o parte facandu-mi loc si aratandu-mi directia cu mana.

Stau pret de cateva clipe pe ganduri dupa care imi iau inima in dinti,imi stabilesc directia,bag capul in pamant si o iau la fuga.In clipa in care am trecut pe langa el timpul parca s-a oprit in loc.Am simtit un miros ingrozit ce nu poate fi descris care aproape m-a facut sa vomit si sigur as fi facut-o daca nu fugeam cat ma tineau picioarele.Simteam in sfarsit cum ma indepartez de el si eram la doar cativa pasi de casa cand aud iarasi vocea lui din acelasi loc in care era si inainte:

-Pana data viitoare adio,tinere Edmund!

Odata ajuns am dar buzna in casa iar parintii mei au fost ingroziti cand m-au vazut in ce hal aratam.Eram alb la fata iar sudoarea rece mi se prelingea de pe frunte pe tot chipul.Zadarnic ma ruga mama atunci sa incerc sa mananc ceva caci nodul care mi se pusese in gat nu-mi dadea pace decat peste cateva ore bune cand se facuse deja ora 12 noaptea si imi mai revenisem din starea de soc si ma pregateam de culcare.M-am schimbat in hainele de dormit dupa care m-am pus in pat si am stins veioza de pe dulapiorul de langa pat.Inchid ochii si incerc sa adorm dar,deodata,usa dulapului care era in fata patului incepe sa se deschida cu un scartait apasator.Imi trag patura pana la nas privind ingrozit usa care continua sa se deschida din ce in ce mai mult iar din bezna din dulap isi fac aparitia 2 ochi de un rosu intens si o mana cu 5 gheare lungi care impingea incet usa deschizand-o din ce in ce mai mult.Imi pun patura in cap repetandu-mi in cap"Nu este real,nu este real,nu este real.Nu are cum sa fie real.Este doar in imaginatia mea.Daca nu ma mai gandesc la asta o sa dispara.".Dar,in timp ce-mi repetam asta iar si iar aud niste pasi apasati pe podea indreptandu-se inspre mine.Din ce in ce mai aproape,din ce in ce mai aproape pana cand,intr-un final pasii s-au oprit exact langa patul meu.Am auzit cu genunchii i-au trosnit cand s-a asezat pe ciuci.Tremuram din toate inchieturile.Nici sa tip nu puteam in acel moment.Ma rugam doar ca totul sa se termine cat mai repede cand aud parca soptindu-mi la ureche aceeasi voce inconfundabila din urma cu cateva ore.

-Sssalutare din nou,tinere Edmund.