Dark Side ( Tradusă )

Capitolul 16 - Încredere

Capitol nou nouţ, se anunţă un capitol mai sensibil şi romantic faţă de cele de până acum, mai jos. Lecturare plăcută!

 "Este o flacară în inima mea, ajungând să facă totul scrum, mă scoate din întuneric..."

Harry dădea din picior datorită ritmului din locul lui în secţia locurilor juraţilor, zâmbind uşor în timp ce vocea lui Lux se proiecta în toată încăperea fără vreun microfon măcar. El a decis că vrea să-i audă  Acapella, deci asta a obţinut.

"De ce ai ales melodia asta?" Întrebă Lux dintr-o dată în mijlocul melodiei, ridicându-şi în sus mâinile. 

"Toată lumea ştie melodia asta, e atât de repetată la radio încât ai crede că Adele a fost Queen. Ceea ce, este într-un fel, dar totuşi... De ce?"

"Pentru că poţi să o faci." Răspunse Harry, sărind de pe platforma ridicată unde erau locurile juraţilor, urcându-se pe scenă şi îndreptându-se către ea. "Vocea ta e puternică şi sexy, şi pe cât de mult aş vrea să continui să cânţi balade întreaga competiţie, trebuie să le dăm o melodie ritmată din când în când. Deci doar ai încredere în mine, obraji drăguţi. Te păzesc eu."

"Cum pot avea încredere în tine?" Şopti ea, ochii ei micşorându-se în mici pumnale aruncate spre el.

"Tu doar... Fă-o, presupun. Ce? Nu o faci?" Chicoti el, scuturându-şi capul. "Cum îţi pot dovedi că poţi avea încredere în mine, iubire?"

"Ămmmm..." Făcu ea o pauză, bătându-şi bărbia cu degetul. "Ştiu!"

Harry o lăsă să-l ducă până la marginea scenei, unde ea îi făcu semn să se dea de pe scena şi să stea exact în faţa ei. A făcut aşa cum i-a spus şi îşi dădu ochii peste cap, privind-o de la gaura din faţa scenei.

"Ce dracu..." Începu Harry să vorbească, oprindu-se în mijlocul propoziţiei când Lux s-a întors cu spatele la el. El privi cu ochii larg deschişi în timp ce ea îşi lăsă corpul să se relaxeze şi să se transforme în jeleu, căzând uşor de pe marginea scenei. El se duse în faţă cu inima bătându-i mai tare, braţele lui date în faţă în timp ce ea îi căzu în ele dur. El îi ţinu strâns corpul, ţinând-o în stilul miresei, unghiile lui înfigându-se în pielea ei neacoperită de pe coapsă.

Capul lui Lux era dat pe spate şi rânjea tare, privindu-l cu un zâmbet pe faţă.

"Presupun că eşti de încredere." Şopti ea, iar Harry respiră adânc pentru a-şi calma bătăile neregulate ale inimii înainte să o arunce jos, ascultându-i căzătura fundului ei cu o auzibilă bufnitură.

"AU!" Urlă ea la el, ridicându-se şi frecându-şi  fundul imflamat.

"M-ai speriat ca dracu, Lux!" Spuse el, oftând şi trecându-şi degetele prin păr.

"Doamne, scuze." Mormăi ea, dându-şi ochii peste cap în timp ce şi-a luat privirea de la el.

"Aici, lasă-mă." Rânji Harry, mişcându-se să-i frecţioneze şi el fundul. Lux se abţinu să nu zâmbească în timp ce îi dădu mâinile la o parte, apucându-i încheieturile când a încercat să vină înapoi la ea.

"Opreşteee-teeee!" Ţipă ea, rânjind când a venit spre ea s-o gâdile înloc, râzând în timp ce râdea şi ea, zâmbind în timp ce zâmbea şi ea, bucurânduse de atingerea mâinilor ei pe ale lui în timp ce încerca să scape de el.

La un moment dat în războiul gâdilăturilor, Lux i-a prins mâna pentru a-l opri, iar el era atât de şocat de scânteile ce îi zburau printre degete încât a încetat să i se împotrivească lui Lux. Degetele ei erau împreunate cu ale lui strâns, iar zâmbetul lui îi pieri uşor în timp ce o privi, văzându-i şi zâmbetul ei pierind. Strânsoarea degetelor ei s-a slăbit şi se îndepărtă de mâna lui cu desăvârşire, dar în timp ce ea îşi lăsa mâinile să-i cadă pe lângă corp, Harry le înşfăcă uşor din nou, ocrotindu-le într-ale sale.

Ochii ei se uitau în ai lui în timp ce el i-a lăsat degetele să cadă prin spaţiul dintre ei până când mâinile lor erau blocate într-o îmbrăţişare strânsă. O răsuflare întretăiată i-a scăpat lui Lux printre buze în timp ce îşi dezlipii ochii de la el, făcându-l să-şi scuture capul, ochii lui căutându-i din nou pe ai ei încă o dată. Ea refuză să-i întâlnească, păstrându-şi-i pe mâinile lor încolăcite înloc.

"Mă faci să mă simt ca şi cum aş vomita." Şopti Lux, uitându-se uşor în ochii lui.

El rânji, nu prea surprins să audă cuvintelea alea de pe buzele ei. "Da, da. Ştiu."

"Nu..." Ea îşi scutură capul, "Într-un sens bun..."

"Oh." Răspunse el, degetele lui strângându-se în jurul alor ei şi mai mult de la emoţii.

"Ştii cum se e să stai la coadă la un roller coaster, şi eşti entuziasmat să te dai, dar te simţi şi ca şi cum ai vomita de entuziasm? Aşa e cum mă simt în preajma ta." Spuse ea, păstrându-şi ochii îndepărtaţi de ai lui tot timpul, fiindu-i frică să-l privească.

"Da." Spuse el uşor, încercând cu greu să nu spună ceva meschin din nou. "Înţeleg ce vrei să spui."

Dintr-o dată, ea îşi forţă un mic chicot să iasă, scuturându-şi capul în timp ce îşi desfăcu mâinile dintr-ale lui, întorcându-se cu spatele la el. "Nu pot să cred că tocmai ţi-am spus asta."

"Serios? Am aşteptat să aud ceva ca asta de la tine de două săptămâni şi jumătate." Spuse Harry, dând din umeri şi mergând după ea în primul rând de locuri unde se trânti ea.

"Oh, eu te-am plăcut din prima zi." Mormăi ea, dându-şi ochii peste cap. Ochii ei se măriră când a realizat ce tocmai a recunoscut. "Nu am vrut să... Vreau să spun... N-nu... Nu că te plac..."

"Bineînţeles că mă placi. Toată lumea mă place." Pufni el, dându-şi buclele din ochi.

"Spunând lucruri ca astea este ceea ce mă face să regret că ţi-am spus orice are de a face cu sentimentele mele. În general faţă de tine." Oftă Lux, ajungând în punctul în care să se simtă deluzionată când vine vorba de el.

"Ce, mai exact, simţi faţă de mine?" Şopti el, arătând surprins de speriat.

"Nu vreau să vorbesc despre asta." Spuse a, încruntându-se şi privindu-l.

"Eu da, Lux. Trebuie să ştiu." El îi întâlni ochii, întinzându-şi mâna să-i dea părul de pe obraz. Ea se aplecă în atingerea lui imediat, scuturându-şi capul în timp ce îşi luă privirea din a lui.

"Nu sunt pregătită să am conversaţia asta cu tine, Hazza. Îmi pare rău. Tu mi-ai spus o grămadă de lucruri răutăcioase, şi nu pot pur şi simplu să trec peste ele şi să mă deschid în faţa ta. Va lua mai mult decât acele gropiţe ale tale ca să te iert, asta, dacă măcar îmi vrei iertarea." Ea îi luă mâna de pe obrazul ei, ţinând-o pentru o clipă, apoi lăsând-o să cadă.

El o privi ridicându-se şi mergând spre scenă, fiind la loc din nou şi uitându-se la el.

"Vrei s-o cânt din nou?" Strigă ea, jucându-se cu şnururile hanoracului său.

Harry se uită la ea pentru o clipă, stând sub reflectoarele de pe scenă în puloverul lui, părul ei blond într-un coc dezordonat, cercuri închise sub ochii ei de la lipsa de somn şi stres, iar gura ei acoperită de tristeţe. Dar ochii ei sclipeau oricând se uita la el, şi doar asta îl făcea să creadă că nu a arătat niciodata mai frumoasă ca acum.

"Da." Spuse el uşor. "De la refren, te rog."

Lux aprobă uşor din cap, închizându-şi ochii pentru un moment, luând o adâncă gură de aer şi începând să cânte.

"Noi am fi putut să avem totul..."

Da, păi sper că v-a plăcut, mai ales celor romantici şi sensibili. Cred că aţi sesizat că acest capitol a fost mai diferit decât celelalte, mai sensibil, zic eu. 

Oh, şi mă scuzaţi pentru pauza pe care am luat-o în care nu am mai scris de ceva timp. Următorul capitol va veni prin zilele astea, voturile voastre ajutând mai mult. Bzee, mofos. ^.^