Îmblânzirea tigrului

Noi orizonturi

Era în casă și îl alăpta pe Mattia. Zâmbea fericită. Erau singurele momente în care se simțea împlinită și nu incompletă.
A fost întreruptă de Silviu care intrase furtunos peste ea în casă
-Femeie, a țipat el furios, tu vrei să mă faci să îți fac rău? Te-am avertizat să o lași mai moale. Ți-am spus să nu participi la licitația asta! Ți-am zis că e a mea!!
-Mă deranjezi, a răspuns ea sec. După cum vezi sunt ocupată. Lasă țipetele ca îmi sperii copilul și te sfâșii de viu.
-Kara!! Nu te juca cu focul. Nu știi cine sunt cu adevărat. Nu știi cine e în spatele meu!
-Nu mă interesează! Am câștigat licitația și punct. Nu mă las intimidată de nimeni. Ai înțeles?
Maria, ia copilul și du-l la culcare.
Silviu era plin de nervi dar când a văzut-o aranjandu-şi pieptul după ce terminase de alăptat se transformase într-un puști de 15 ani. Voia să o mângâie, să o guste. Deja trecuse prea mult timp de când avea fantezii cu ea. Găsise pedeapsa perfectă. Pe ea avea să o umilească și el avea să se descarce. Se ridicase mândră în picioare.
-Dacă mai vii o singură dată neanunțat la mine acasă, mai ales ca să mă ameninți, vei regreta amarnic. Nimeni nu intră peste mine și peste copilul meu! Ai înțeles zeule?
-Cred că tu nu înțelegi ce zic eu aici! Poate am fost prea blând cu tine, pentru că ești femeie. Dacă erai bărbat altfel stăteau lucrurile azi. Dar văd că nu înțelegi de vorbă bună.  Îți arăt eu cine e șeful aici!
În timp ce vorbea se apropia de ea amenințător și când a spus ultimul cuvânt a luat-o de păr și s-a lipit de brutal.  A sărutat-o forțat și brutal.
-Locul femeii e sub bărbat draga mea. Și o să te fac sa înțelegi asta, a zis el sărutând-o iar, în aceeași manieră puternică.
-Te omor. Ia mâna după mine! Ia mâna!!! Lasă-mă! !
-Te-am avertizat! Nu ai vrut să înțelegi, i-a zis el împingând-o în biroul de lângă sufragerie și închizând cu putere ușa în urma lui.
Kara îl privea cu ochii mari și gura întredeschisă. Nu știa ce să facă. Realizase că deși fusese brutal, o trezise la viață. Se detesta pentru asta și nu voia ca el să își dea seama că ideea lui de a o umili ei îi făcea plăcere.
O lipise de birou și se năpustise asupra ei. Era la fel de brutal, înfometat și sălbatic.  Kara încerca să se ferească de atingerile lui electrizante și de sărutările lui pasionale, dar el era priceput și îi anticipa fiecare mișcare.  Cu o mână o strângea tare de păr pentru ai tine capul imobilizat, gura lui îi chinuia gâtul și cealaltă mână deja își găsise drumul către focul din ea. O mângâia și o ațâța ca un diavol. Kara își muşca buzele să nu cumva să îi scape vreun sunet și astfel el să își dea seama cât de mult îi plăcea ei. Uitase ca trupul ei oricum răspundea mâinilor lui cu sau fără acordul ei.
A avut orgasm uitându-se în ochii lui, încercând să își controleze pasiunea. Habar nu avea cât de mult îl provocase!
A sărutat-o iar, cu aceeași pasiune necontrolată dar parcă puțin mai blând. S-a deschis la pantaloni și după 6 luni de fantezii a simțit-o. Era a lui! Focul din ea ardea pentru el!
Pe moment Kara se lăsase în voia pasiunii. Abstinența ei își spusese cuvântul și devenise la fel de sălbatică precum își imaginase el de atâtea ori.
Pedeapsa lui se transformase în premiu.
Erau transpirați și abia mai respirau. Spatele lui era plin de sânge dar adora fiecare semn pe care il lăsase.
-Ești cea mai a dracu' femeie pe care o cunosc. Am vrut să îți dau o lecție și până la urmă mi-ai dat-o tu mie...
Kara deja avea mustrări de conștiință. Se simțea atât de vinovată că cedase îndemnului trupului ei, că îi venea să plângă. Tot focul de mai devreme se transformase în gheață.
-Nu te aștepta să mai cedez vreodată în fața ta, i-a zis ea nervoasă. Să nu crezi că dacă s-a întâmplat ceva intre noi înseamnă CEVA. Licitațiile sunt ale mele. Dacă mai vii cu amenințări îți promit că voi relalia și nu va fi frumos. Ai spus că nu știu cine ești sau pe cine ai tu în spate. Ei bine dragule, nici tu nu știi cine sunt eu!
Ieși afară sau te dau afară!
-Pe bune? Mai devreme tremurai în brațele mele și acum o joci așa?
-Da! Sunt genul de femeie care nu are sentimente. Ești bun la pat și eu sunt femeie. Dar nu te aștepta să vezi slăbiciuni din partea mea!
-Și totuși ai una...mică de vreo 6 luni...
-Haide! Eu zic să te oprești aici, înainte să mă hotărăsc să fac un exemplu din tine și sa devii masa de prânz a lui Sandokan. Nu pomeni de copilul meu ca devin sadică!
-Eu zic să ai grijă. Atât îți zic. Eu sunt al doilea la conducere. Dar când se întoarce șeful nu garantez pentru siguranța ta și mai ales a copilului tău. E maestru în a exploata slăbiciunile.

Silviu plecase și ea rămăsese singură... din nou. A plâns în noaptea aia ca în prima noapte după plecarea lui Luca. Se simțea atât de vinovată, de parcă îl înșelase. Dar trebuia. Era primul pas către vindecare. Dacă și-ar îndrepta atenția către un alt bărbat ar trebui să îl uite mai ușor pe Luca.
Nu era Silviu bărbatul care o va ajuta să revină la viață dar măcar era un început. 

Silviu plecase plin de nervi de la ea. Fusese atât de intens și totuși avea un gust amar. Era dată naibii, a știut asta din prima clipă, dar să îl trateze așa?
Vei ajunge să torci la pieptul meu Tigroaico. Îți promit!