cap 4

10 0 0
                                    

Mă săruta şi spunea perversiuni.Mai mai să îmi dea sutienul jos când am început să ţip disperată după ajutor. În secunda următoare a ridicat mâna ca să dea în mine. Eram furioasă,trebuia să fac ceva. Până să îmi dea palma aia l-am împins cu putere de pe mine şi a zburat în partea cealaltă a garajului.Ce naiba am făcut? Ceilalţi boi se uitau la mie şi voiau să vină după mine.Am început să ţip şi părul mi s-a ridicat,pielea mi se făcuse de găină şi un uragan de lumină m-a învăluit.Îmi mai amintesc doar că am ridicat ambele mâini către cei 3 tineri şi apoi .. nimic.

După ceva timp în care am fost inconştientă am simţit cum cineva îmi dă palme.Dechis ochii şi îl văd pe Trevor aplecat peste mine.Mă trezesc şi mă uit speriată în jur . În garaj era numai sânge şi proştii ăia care voiau să mă violeze zăceau . Erau morţi. Mă întorc spre Trevor şi îl întreb_

-Cum i-ai omorât? 

-Nu i-am omorât eu. îmi zice el mie uitându-se cu fascinaţie la mine

-Dar cine .. stai,eu de ce nu îmi amintesc nimic de când ăla voia să îmi dea o palmă? Trevor,ce s-a întâmplat?

Trevor nu îmi răspunde. Se duce în casă unde petrecerea era în toi şi intră în subsol.Acolo erau Carly şi Derek . Răsfoiau o carte mare:

-Este timpul. le spune Trevor

-Stai .. ce timp? Pentru ce ? întreb eu confuză

-Alex,spune Derek,păi .. nu tşiu cum să ţi-o zic mai frumos ,dar ,ei bine , eşti o vrăjitoare.

Mă uitam mirată din cale-afară la toţi.Erau nebuni? Cum să fiu vrăjitoare? Stai..faza cu perna fusese .. 

-Da,Alexandra,perna a levitat din cauza furiei tale. spune Trevor

-Ce .. cum de ai ştiut la ce mă gândesc? îl întreb eu

-Trevor este un cititor de gânduri şi medium . îmi spune Carly punându-şi mâna pe umărul meu

-Stai.. asta înseamnă că eu i-am omorât pe băieţii ăia? zic eu începând să plâng încet

-Priveşte partea bună,nu ai fost violată,doar că trebuie să înveţi cum să îţi canalizezi puterea . În seara asta ai scăpat de sub control şi nu e bine.Ai omorât... spune Derek serios

-DEREK! Asta este ...ciudat,mie..îmi place sentimentul ăsta.Nu mă înţelege greşit,îmi pare rău pentru cei trei proşti , regret că am făcut asta,dar .. e ca şi când mi-am dezgrpat o latură de care habar nu aveam,mă înţelegeţi?

-La toţi a fost aşa,Alex.Toţi ne-am simţit bine la început şi apoi am început să regretăm,dar,cu timpul,te vei simţi din nou normală.

-Dar ce aţi făcut ca să regretaţi? îi întreb eu ştergându-mi lacrimile

-Acum 3 ani , 23 septembrie 2010 , m-am certat urât de tot cu tata şi am plecat de acasă.Pe drum m-am luat la bătaie cu nişte hoţi care încercau să îmi fure banii pe care îi aveam pentru o călătorie în Alaska. Am omorât doi oameni atunci,ceilalţi doi au scăpat. îmi zice Derek

-Ooo , scuze,nu am ştiut... îi spun eu

-30 decembrie 2011 , mi-am omorât mama. zice Carly foarte calmă. M-am certat cu ea cu privire la locul unde voi pleca de Revelion.Voiam să merg cu Derek,care îmi era cel mai bun prieten pe-atunci, în Canada la nişte verişori de-ai mei.Mama nu mi-a dat voie şi amfost foarte supărată.Mi-a spus nişte lucruri care m-au durut enorm şi .. fără să îmi dau seama .. am omorât-o. Am avut mare noroc că Derek era prin preajmă. M-a ajutat şi mi-a povestit şi ce a făcut el. 

-Carly,tu mi-ai spus că nu te înţelegi bine cu mama ta. îi zic eu 

-Da,ideea e că nu era mama mea adevărată,era amanta tatălui meu.Mama mea a murit când m-a adus pe lume ,deci înţelegi de ce nu îmi pare rău după fiinţa aia pe care am omorât-o , nu ? mă întreabă ea

-Da,dar .. Trevor,tu cum ţi-ai dat seama că eşti special? îţ întreb eu

-Ştii ceva? Cred că avem nişte morţi de îngropat.

Şi aşa am ieşit toţi din subsol înarmaţi cu lopeţi.Noroc că era o petrecere şi lumea era beată.Nimeni nu a bănuit nimic.

Era ora 5 dimineaţa când am ajuns acasă. În capul meu totul era negru. Avea dreptate Caryl, doar la început te simţi bine , apoi parcă realizezi că ce ţi se întâmplă nu e omenesc şi vrei să scapi de acest "dar". Cum a spus şi Carly .. aveam noroc de Derek. M-a ajutat foarte mult în cele 3 zile cruciale de după ... crima mea. 

Îngropasem cadavrele undeva departe .. în pădure. Nu ştiam la momentul respectiv decât că trebuie să tac şi să sap.Oare cine era "prietenii!" mei ? Deerek şi Carly eu omorât oameni , Trevor .. nu ştiu ce făcuse pentru că nu voia să ne spună şi acum eu .. omorâsem 3 oameni.3 bărbaţi care,la urma urmei,îşi meritau soarta.Am încercat să nu mă mai gândesc la ce am făcut,dar până şi în cele mai dulci vise mi-au apaărut imagini groaznice . Ce era de făcut?! Ştiam că trebuie să iau o decizie..numai aşa puteam să fiu împăcată şi ,cum nu îmi doream să fiu o ciudată care omoară oamenii din întâmplare, am decis să mă prefac că nimic nu s-a întâmplat. Logic că prietenii mei au încercat să mă facă să mă răzgândesc,dar NU! Nu aveam nevoie de aşa ceva în viaţa mea. 

Şi,ca şi cum nu ar fi fost de ajuns,mă despărţisem de Nicholas,nu mai simţeam nimic pentru el şi , chiar şi-aşa,relaţia nu ar fi funcţionat . 

Am încercat să îi evit pe Carly şi Trevor , pe Deerek nu îl puteam evita pentru că stătea în aceeaşi casă cu mine. 

Mi s-a mai întâmplat să fac mici vrăjitorii prin dormitorul meu. Doar chestii banale de genul : să îmi aduc paharul cu suc de pe birou în pat sau alte prostii de genul.Mă uram pentru că făceam aşa ceva.Alesesem să nu mai fac în viaţa mea.

Deci .. evitându-i pe Carly şi Trevor .. am început să ies cu Bree şi Taylor. Bree era ceea ce adolescenţii de pretutindeni numesc "piţipoanca liceului" , dar Taylor era doar un afemeiat. Ştiu că a vrut să ajungă în pantalonii mei,dar asta nu se putea întâmpla.

Mă întâlnesc într-o zi cu Bree ca să mergem la liceu. Am avut drumul nostru banal până la mall ca să cumpărăm iaurt îngheţat şi , după ce primise un mesaj Bree şi-a vărsat tot laptele pe mine:

-Scărbos! Ce-ai păţit,Bree? o întreb eu mânioasă

-De ce nu mi-ai spus că te-ai culcat cu Taylor? Parcă spuneai că niciodată nu te vei culca cu aşa un dobitoc! îmi zice ea mie 

-Poftim?! Cumsă mă culc cu Taylor? Bree eşti mai proastă decât îmi imaginam! Cum să fac eu aşa ceva ? 

-Nu mai încerca să minţi,el mi-a spus tot.

-Taylor? Îl omor, cum a putut să îţi spună aşa ceva ? 

-Deci recunoşti că te-ai culcat cu el ? 

PlatiniUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum