cap 6

7 0 0
                                    

Păi , nu s-au schimbat prea multe de atunci , asta în afara faptului că am decis să vin la toate convenţiile pentru a învăţa cum să îmi stăpânesc puterea. Derek era distant cu mine . Aloooo , nu era vina mea că el se despărţise de Carly din cauza unui sărut fictiv. Nu era vina mea că puterea mea se canalizase într-o dublură , dar cam era vina mea pentru că l-am lăsat să mă sărute. Nu ştiam ce să fac. Zack se purta ciudat cu mine , iar Carly era prietenoasă , ceea ce mă omora.Ea habar nu avea că Derek se despărţise de ea pentru a fi cu mine . Trevor , cu el doar ce mai vorbeam pentru că nu am avut nicio divergenţă în trecut , mă scotea uneori din minţi , dar , la urma urmei , era fratele lui Zack şi asta explică multe. 

La liceu mai toată lumea se uita urât la mine. Cine ştie ce făcuse dublura aia idioată ? Până să îmi dau seama .. privirile lor nu au mai fost pline cu ură , mai degrabă cu uimire.M-am întors brusc şi am avut impresia că mă uit în oglindă. Mă holbam la dublura mea până când ea a spart gheaţa : 

- Ce stai şi te uiţi aşa , nu ai mai văzut vedete împăiate ? 

Eu încă mă uitam ciudat la ea şi apoi , sesizând privirile celorlalţi , am tras-o după mine şi am dus-o în parcul din spatele liceului:

-Ce crezi că faci ? mă întreabă ea 

Nu îi răspund. Îmi scot telefonul şi îl sun pe Derek. 

*Abonatul Vodafone nu poate fi contactat..* 

La naiba! Aveam şi eu o dată nevoie de el şi el ce îmi face? Off , o sun repede pe Carly , dar îmi închide, what the .. ?! Mă văd nevoită să îl sun pe Zack. 

Reuşisem doar să îi dau un bepp pentru că dublura mea îmi smulsese telefonul din mână şi mi-l trântise pe jos :

-Ce fată proastă eşti , Alex! Tu crezi că un telefon va rezolva ceva? 

Nervoasă încerc să fac o vrajă nouă , pe care mi-o arătase Trevor. Îmi închid ochii şi mă concentrez. Da,reuşisem! Era o vrajă de teleportare. Reuşisem să scap de dublura mea , doar că habar nu am unde mă teleportasem. În jurul meu era pustiu , nici ţipenie de om. Măcar am răsuflat uşurată pentru că mă consideram salvată. Am decis să mă plimb puţin pentru a mă linişti şi pentru a îmi recăpăta fluxule de energie cuvenit ca să mă teleportez în pivniţa lui Trevor. 

Nici nu apuc să fac 3 paşi că sunt izbită de un copac. Rămân inconştientă , dar mă trezesc odată ce simt un miros îngrozitor . 

Mă trezesc şi încerc să mă mişc. Perfect , eram legată de copac. Mă uit atent în jurul meu şi văd , ceva mai încolo un foc de tabără imens. Am încercat să mă dezleg , dar a fost degeaba. Nu puteam. Nu puteam nici măcar să îmi folosesc puterile. Vraja aia de teleportare mă secătuise . Am decis să îmi înfrunt atacatorul : 

-AJUTOOOOOOOOR! am început să ţip fără speranţă

-Măi , măi , ca să vezi , te-ai trezit şi tu din somn ? aud eu o voce extrem de familiară.

Nu se poate! Era chiar ......

Aud o voce extrem de familiară.Nu se poate! Era chiar .. dar cum?! Se apropie de mine şi îl văd. Era Nicholas.Era schimbat.Avea cicatrici pe tot corpul şi avea un ochi bandajat.Arăta înfiorător. Mă holbam la el şi mă întrebam cum de a scăpat.Lămurirea nu întârzie să apară căci îmi explicase. Se pare că s-a luat la ceartă cu Zack după ce am plecat eu din Franţa. Nicholas vorbise cu Melly despre mine şi tot încerca să afle diverse lucruri despre mine. Se comporta ciudat şi Zack observă şi îşi dădu seama că e ceva necurat la mijloc. Îl urmărise pe Nicho şi află că vrea să îmi fure puterile pentru a i le da unui anumit Wren. Zack mai auzise de acest Wren..cândva demult..acum 300 de ani. Deci era puternic,dar ce treabă avea cu mine ? Habar nu aveam. Mă gândeam numai la cum aş putea să scap, dar nu vedeam nicio modalitate. Nu era nimeni în jur,puteri nu mai aveam şi Nicholas se tot plimba prin faţa mea bolborosind ceva:

-Nicholas, dar eu credeam că mă iubeşti. îi spun eu inocentă

-Să te ce , mă ? Să te iubesc? Ia-ţi pulsu' şi fă asta cât mai poţi căci nu mai ai mult de trăit. Cum să te iubesc? Eu am o singură iubire .. pe Lucresia. îmi zice el mie

-Cine , mă ? Ce nume mai e şi ăsta? înterb eu izbucnind în râs

El se înfurie şi îmi dădu o palmă zdravănă peste faţă , apoi mă dezlegă şi se întoarse cu spatele la mine:

-Lucresia este zeiţa zeiţelor, dar , mai important decât orice , ea este stăpâna inimii mele . Nu zic , nu .. nu arăţi rău , eşti chiar sexy,dar .. nu eşti genul meu. Pricepi ? Îmi pare rău dacă te-am amăgit. îmi zice el sarcastic

-Păi şi atunci de ce ai stat cu mine , ce .. eşti sclavu' lui Wren ăla? zic eu nervoasă

-Wren trebuie să se ridice din lumea celor adormiţi şi să domine pământul.Nu te-a învăţat tocilarul ăla de Trevor?

Am rămas perplexă.Nu mai ştiam ce să fac. Deşi eram dezlegată , nu încercam să fug. Stăteam şa trunchiul copacului de care fusesem legată şi mă gândeam. Viaţa mea era distrusă. Mama şi tata erau în Polonia.. nu aveam cum să îmi iau rămas bun de la ei. Ei oare ştiau de existenţa magiei ? De existenţa tuturor prostiilor ăstora? 

-Nicholas, ce vrea Wren de la mine ? întreb eu

-Îţi vrea puterile,idioato,crdeam că am lămurit asta. Când luna va fi sus pe cer,voi începe ritualul. Să nu te gândeşti să faci vreo prostie. Ai înţeles? 

Am încuviinţat din cap. Totuşi ceva mă rodea , de ce voia puterile mele ? Şi cine era Lucresia asta?

-Dar de ce vrea puterile mele? 

El se întoarse la mine uimit. Mă văzu speriată şi nedumerită şi începu să râdă. Râdea ca un nebun.

-Deci nu ţi-au spus. zise el râzând

-Cine şi ce să îmi zică? întreb eu speriată de râsul lui 

-Offf, săraca Alex,naivă până în măduva oaselor, tu ştii , băi fetiţă , din ce casă faci parte? mă întreabă el

-Casa de Rosenberg. îi zic eu încercând să îl mint

Se uită urât la mine şi apoi , printr-un salt fu lângă mine. Mă lua de păr şi mă trânti la pământ:

-MINŢI! Alex,nu e ca şi când eu nu aş ştii nimic despre tine. Eşti din casa de Platini . Ai auzit de nenea Platini? mă întreabă el luând un fier de pe jos şi băgându-l în foc.

Am dat negativ din cap. 

-Păi foarte rău de tine. îmi zice întorcându-se cu fierul încins către mine

M-am dat câţiva paşi în spate

-E în regulă,nu o să îţi fac rău , deci .. zice el agitând fierul încins prin aer , nenea Platini a fost cam cel mai mare vrăjitor al tuturor timpurilor. Şi tu eşti din casa lui. Mă rog ... eşti ultima descendentă. Înţelegi? De-asta trebuie să îţi iau puterile. Doar puterile tale sunt suficiente pentru a-l trezi pe Wren.

Am încercat să îmi adun gândurile şi am întrebat :

-Dar tu ce câştigi dacă îl trezeşti pe Wren? 

-Mpăi..respectul lui , protecţia lui şi pe Lucresia. Scumpa mea Lucresia de care am fost despărţit. 

Totul avea sens. Nicholas o voia pe Lucresia şi de-aia eu trebuia să mor. 

-Nicholas, nu o să meargă ce vrei tu. îi zic eu râzând nervos

El veni spre mine şi mă luă de gât şi îmi şopti în ureche:

-De ce să nu iasă,deşteapto? Luminează-mă! 

-Eu nu mai am puteri,le-am secat cu vraja de teleportare.Dublura mea are toate puterile mele , pricepi ? întreb eu

El făcu o moacă de zile mari. Mă simţeam foarte prost.Îl vedeam cum vine spre mine şi am început să fug. Fugeam şi fugeam.Dar ce rezolv cu asta ? În jurul meu totul era pustiu. 

PlatiniUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum