Am inteles...

226 9 0
                                    

     Am inteles totul acum...Nu vroia sa-i iau locul...Oare chiar m-a iubit?Nu mai cred nimic acum...

      Ar trebui sa-i zic totul lui Sam? Am iertat-o. Nu a fost vina ei...Dar oare trebuia sa ii zic? Nu parea prea stabila...A omorat atatia oameni si doar crima asupra mea a fost controlata...Oare ar fi in stare sa-mi ia viata din nou? Nu stiu...Poate ar trebuie sa imi cer scuze.Ma simt oarecum prost...

      Mi-a revenit culoarea normala a ochilor si am mers aproape 2 ore de la locul meu initaial pana la internatul in care statea Sam. Nu credeam ca sunt atat de rezistenta. Trebuia sa o vad si sa vorbesc cu ea...

      Exact cand am ajuns in fata internatului mi-am dat seama ca puteam zbura cu noile mele puteri! Si am mers atata degeaba! De fapt nu chiar degeaba.

     Am batut in usa ca doar asa e politicos si Sam a binevoit dupa 10 minute sa imi deschida si mie usa. A izbucnit in lacrimi si m-a luat in brate. M-a strans atat de tare incat nici nu mai puteam respira. Am babtut-o usor pe spate ca si consolare...

     -Dar...dar cum?Caty...

     -Linisteste-te...Am de povestit multe lucruri...

     M-a primit in casa si i-am povestiti totul.A fost socata:

      -Deci Brandon nu exista?!

      -Exista...Dar nu ca iubitul tau.

      -Hmmm...Dar ce e cu pozele de pe peretii tai...?

      -Aaaaa...Asa ma descarc eu...Dar jur ca nu te-am omorat intentionat! Te rog, crede-ma!

      -Mi-a spus Brandon cand era sa ma elimine...

      -Sa schimbam subiectul...Cu ce esti imbracata?

      -O, da...Asta...

      Aveam o camasa alba si lunga, rupta de parca m-as fi luptata cu 100 de tigri infometati...Pe deasupra  mai aveam si pete de sange pe ea. Mi-as fi dorit sa am tot dulapul meu la dispozitite in momentul acesta...

       -Hai sa te imbracam cu ceva mai acceptabil...

       Samanta m-a condus in alta camera care era cu totul diferita de celelalte. Era parchet nou-nout si lacuit pe jos si peretii erau varuiti cu visiniu...tipic Sam. De unde avea toate astea si de ce nu erau si celelalte camere asa?

         Dintr-o data Samanta a inceput sa tuseasca si a cazut pe jos lasand o balta de sage. Dar nu avea nicio rana...A cui sange era? Cine a omorat-o? Era prietena mea cea mai bune si mai presus de asta singura mea prietena...IAr ajungem la povestea cu razbunarea...

Mintea unei fantomeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum