Urban Legends

Pestera de la Limanu

  Putin cunoscuta publicului larg, pestera de la Limanu, se ascunde in inima unui deal aflat la doar 5 kilometri de Mangalia. Pana aici nimic spectaculos, doar o pestera in cei mai vechi munti din Romania. Probabil ca mai sunt si altele. Posibil, dar nici una nu este atat de labirintica si in mod sigur nici asociata atator legende si intamplari stranii, ca pestera de la Limanu. Reteaua intortocheata de culoare a cauzat multe disparitii si astfel s-a nascut legenda. La Limanu oamenii intra in pestera si apoi dispar pentru totdeauna. Sa fie pestera un portal catre o alta lume sau un rau loc in sine? 

 Pestera este asociata unei file sangeroase din istorie. Istoricul Dio Cassius localizeaza un masacru sangeros (29-28 i.H.) al proconsulului roman Marcus Licinius Crassus chiar in zona Limanu. Crassus, aflat la conducerea unei armate numeroase, a atacat triburile dacice conduse de regele Dapyx. Speriati de pericolul roman, dacii s-au refugiat sub pamant, in galeriile intunecate ale pesterii Keiris, cunoscuta astazi ca si Limanu. Romanii au astupat cele trei iesiri ale pesterii, tinandu-i captivi pe daci. Ulterior, Crassus a dat ordin ca una din iesiri sa fie deschisa, iar dacii captivi in pasteri sa fie afumati, in acest fel fiind obligati sa iasa la suprafata. Multi dintre ei au preferat moartea in detrimentul sclaviei iar pestera a devenit un urias mormant.

  Cum era de asteptat, pestera de la Limanu, adaposteste multe reminescente ale vremurilor demult apuse. Cele mai importante descoperiri arheologice de la Limanu au fost facute in anii 70 de arheologul Vasile Boroneant, care a si scris lucrarea "Labirintul subteran de la Limanu". Descoperirile lui Boroneant insumeaza ceramica romana, greceasca dar in mod special dacica, vechi altare ale cultului lui Zamolxis cat si desene rupestre. Peretii pesterii sunt impodobiti si cu simboluri religioase si caractere chirilice din perioada romano-bizantina, fapt ce demonstreaza ca populatia autohtona cauta refugiu in pestera pana tarziu, aproape de secolul XI. \

 Dacii au cautat aici refugiu acum mii de ani. Peretii reci ai pesterii au fost singurii martori ai suferintei lor. Le-au ascultat rugaciunile in tacere si asa l-au cunoscut pe Zamolxis. De atunci se spune ca vechiul zeu a binecuvantat pestera, care a devenit pamantul sau sacru. Se spune ca neinitiatii si profanatorii sunt si astazi pedepsiti de Zamolxis. Vaiete inspaimantatoare dar hipnotice in acelasi timp, vin din galeriile labirintice ale pesterii. Cei care le urmeaza sunt pierduti. Pamantul sacru se razbuna si apoi isi linge ranile. Chiar daca pare greu de crezut "vaietele pesterii" exista cu adevarat si sunt sunetele produse de curentii de aer care ventileaza galeriile interminabile. Cu toate astea, pestera lui Zamolxis pastreaza o nota de mister si multe raspunsuri tainice la intrebari pe care aproape nimeni nu indrazneste sa le rosteasca cu voce tare. Oare ce ascund cu adevarat culoarele labirintice?