Crazy for You

Chapter 6

Inca 4 capitole pana la terminarea primului volum. Dupa ce il voi termina, contul va fi in pauza timp de aproximativ o luna, in care voi edita toate povestile, si voi face noi capitole pentru volumul 2 al cartii. 

--------------------------------------------------------

***Elizabeth's POV***

Am urcat in masina neagra a lui Kendall, urmata de Perrie, Kara, Kate si Skylar, gandindu-ma incontinu la...oh Doamne...nici numele nu mai vreau sa il rostesc. E un...un nemernic. Cum a putut sa faca asa ceva? De ce tocmai mie? Si de ce tocmai cu fosta lui iubita? Putea sa se sarute cu oricare alta fata, dar nu cu Lucy. Mai ales daca tot sustine ca nu o mai iubeste. Daca nu mai simtea nimic pentru ea, trebuia sa nu reactioneze cand l-a sarutat? Eu nu cred.

-Elizabeth! auzeam vocea Karei care incerca sa ma readuca din nou cu picioarele pe pamat. Elizabeth, nu te mai gandi la el. E un fraier. Nu stie ce a pierdut. Nu te merita. incerca Kara sa ma faca sa nu ma mai gandesc la el.

-Auzi, asta nu e masina lui Ken... a incercat Kate sa spuna, dar a fost intrerupta de catre vocea mea.

-Taci! Te rog, taci. am oprit-o eu, pornind hotarata masina.

-Baietii cu ce or sa mai vina acasa? intreba iar Kate.

-Oh...cred ca vor face autostopul. am raspuns eu fara sa ma gandesc.

Perrie si Skylar erau foarte tacute. Nu inteleg de de, dar erau chiar tacute. Nu le stiu de foarte mult timp, dar din cate am vorbit eu cu ele, cred ca sunt destul de vorbarete.

-Erm...Liz, de unde ai avut chei de la masina? intreba Perrie.

Despre ce vorbeam. Am zis eu ca sunt destul de vorbarete. Sau asa mi se pare.

-Pai e cam imprastiat. Isi uitase cheile in contact, asa ca le-am luat eu. raspund uitandu-ma in fata.

Mai aveam putin si ajungeam acasa. Oh...dar nu o pot numi casa pentru mine. Cand voi ajunge imi voi face bagajele si voi merge la primul hotel pe care il gasesc.

-Cunosc locul asta. spune Perrie analizand cu atentie fiecare tufis de pe marginea strazii care ne ducea catre locul unde nu voi mai calca nici o data. Pe aici veneam cu bunicul inainte sa moara.

-Pai cred ca e destul de cunoscut locul. Aici a fost casa celebrului milionar David Rathbone. ii spun eu intorcand putin capul catre ea. Stai putin. Rathbone. David Rathbone e bunicul tau, Perrie.

-David Rathbone...da. El e bunicul meu. Dar cum de a ajuns casa lui la familia Schmidt?

-Cand bunicul tau a decedat, casa a fost pusa la licitatie, iar parintii lui Kendall au cumparat-o cu un milion de dolari. am lamurit-o eu.

-Oh...asta nu stiam. Mama trebuie sa imi dea niste explicatii. 

Am parcat masina in fata portilor si am luat-o la fuga pe alea care ducea catre intrarea in casa. Am alergat pe scari, pana la etaj, in camera lui Kendall, unde mi-am strans repede hainele. In urma mea au venit si celelalte fete. Kara si Kate si-au luat si ele bagajele, si am coborat in sufragerie, unde celelalte doua ne asteptau. 

-Fetelor, mai am ceva de facut inainte sa plec. am spus, oprindu-le din a iesi pe usa imensa.

Am scos telefonul din geanta mea alba si i-am trimis un mesaj lui Kendall:

"Vezi ca eu ti-am luat masina, asa ca nu mai ai cu ce sa vi acasa. Va trebui sa faci autostopul, sau sa vi pe jos. 

PS: Eu in acest moment ies pe usa casei tale, si nu o sa ma mai vezi mult timp de acum inainte. Voi merge la primul hotel pe care il voi gasi, si voi mai sta doar DOUA zile, apoi voi pleca acasa la mine. Daca vrei sa imi mai spui ceva, astept sa ma cauti, pentru a-mi da seama daca ti la mine cu adevarat. Bye!"

-Gata, fetelor. Hai sa plecam din casa asta. Nu mai vreau sa stau aici nici un minut. am spus indreptandu-ma spre iesire.

***Kendall's POV***

A plecat. Nu mai am nici o speranta...Nu o merit. E prea buna pentru mine. Si de ce Lucy? Putea fi oricare fata. -coincidenta sau nu, cei doi gandesc la fel-

Lucy si-a atint privirea catre mine. Ma enerva destul de mult prezenta ei, nu mai trebuia sa se uite la mine. 

-Dragule, ai ramas doar al meu. spune Lucy luandu-ma de mana. Nu mai sta nimeni in calea iubirii noastre. Mai ales curva aia. 

Stai putin. Ce a spus? In acest moment chiar merita o palma sanatoasa din partea mea. Nici macar nu o cunoaste. Cum isi permite sa zica asa ceva despre Elizabeth.

-Ia mana de pe mine. am tipat la ea, tragandu-mi mana dintr-a ei. 

-De ce te opui Kendall? Stiu bine ca inca ma mai iubesti? 

-Eu?! Sa te mai iubesc? 

Cum de pote sa fie atat de calma? Pe mine ma enerveaza la culme comportamentul ei. E prea insistenta. Am terminat-o cu ea de doua ori din cauza ca profiata de inocenta mea si de banii mei. As fi preferat sa ma duc la curve in fiecare zi, decat sa ii dau ei zilnic cate nu stiu cate sute de dolari. DAr acum e prea tarziu. Cred ca iar o sa ma refugiez in bratele ei. 

Am scos telefonul din buzunar, cu intentia sa o sun pe Liz. Dar era prea tarziu. Deja primisem un mesaj de la ea. Probabil ca nu auzisem telefonul din cauza nervilor. 

Am citit mesajul, atent. 

-Baieti, nu mai avem cu ce sa mergem acasa. le zic eu celorlalti.

-Va duc eu! se ofera Lucy.

-Nu! Prefer sa merg pe jos 5 km, decat sa merg cu tine in masina pe care eu ti-am cumparat-o. 

-Cum vrei, dragule. 

-Inceteaza sa imi mai spui asa. spun plecand repede de langa ea. Baieti, haideti o data!

-Stai Kendall, o sun pe Alexa sa vina sa ne ia. se ofera Carlos scotand telefonul din buzunar, si sunand-o pe Alexa.

Am avut noroc ca era prin apropiere si nu am asteptat mult pana cand a ajuns un Range Rover alb si ne-a luat din parc.

----------------------------------------

Cam atat pentru azi. 

Daca v-a placut, lasati un vot si un comentariu.

PS: Cine vrea dedicatii?