Crazy for You

Chapter 12

Londra, ora 18:30

Elizabeth's pov

Okay..am ajuns...Coboram din avion si luam un taxi care sa ne duca urgent la spital...sau cel putin acasa ca sa imi iau masina..

-Nick, hai mai repede cu bagajele! tip eu la el, cel care cara toate bagajele noastre, iar eu dadeam doar comenzi si stateam cu telefonul in mana. 

-Oh, Liz...daca nu ai avea atatea bagaje nu te-ai misca asa repede, spune Nick lasand bagajele jos, langa un taxi. 

-Hai, Nick! Urca in masina, ii spun pe un ton raspicat. 

Nick pune bagaele in portbagajul taxiului si se duce catre usa din fata a masinii. 

-Nick, jet in spate. In fata stau domnisoarele, ii spun abtinandu-ma sa nu rad. 

-Hahaha...imita el un ras, si pleaca cu capul in pamant catre portiera din spate a masinii. 

                 ***

Kendall's pov

-Bye, Kara...Bye, Ketelyn....Bye Alexa...le spuneam fetelor mele, facandu-le cu mana, inainte de a urca in avion si sa plece spre Londra. 

-Bye Kend'! mi-au spus ele privindu-ma. Ne va fi dor de tine, Kendii! au adaugat intorcandu-se su spatele la mine si plecand, lasandu-ma cu Perrie si Skylar in aeroport. 

-Si mie de voi, fetelor...continui eu in soapta...

Urma un moment de liniste, pana cand nu le-am mai zarit pe cele trei. 

-Haideti fetelor. Mergem acasa sa ma ajutati sa fac bagajele pentru turneu, le-am spus punandu-le mana pe spate si impingandu-le usor catre iesirea din aeroport. 

                ***

Ajunsi acasa, ne punem pe treaba. Fetele eu venit cu mine in dormitor si m-au ajutat sa imi strang lucrurile. 

-Kendall, nu te cunosc prea bine, dar vad ca ti destul de mult la Elizabeth, spuse Skylar impaturind niste pantaloni de ai mei si asezandu-i in troller. 

-Asa si este. Deja mi s-a facut dor de ea. Simt ca o parte din mine se imbolnaveste incet, incet, si la un moment dat o sa moara, ii raspund privind-o cum imi indeasa hainele. 

-Erm...Kendall! Vrei sa ma ajuti, tantalaule? o aud pe Perrie plangandu-se ca nu poate inchide un geamantan. 

-Bleago! De ce ai pus asa multe haine? incep sa rad de ea, privind-o cum s-a urcat cu genunchii pe gamantan si incerca sa il inchida. 

Ma duc langa ea si ma trantesc cu fundul pe partea de sus a gemantanului si trag repede fermoarul. 

-Vezi? Asa se face, rad ridicandu-ma de pe troller. Il apuc intr-o mana si il ridic, apoi il duc la usa. 

-Vai tu. Acum te dai mare ca poti inchide o geanta, comenta Perrie. 

-Haha, rad ironic si ma trantesc pe pat. Skylar, ai terminat? Mai ai nevoie de ajutor? 

-Nu mersi. ma descurc. Nu sunt ca Perrie, rade inchizand ultima geanta. 

Ma ridic de pe pat si ma reped sa ii iau trollerul din mana ca sa il duc la usa. Din instinct, vreau sa il strig pe Nick pentru a ma ajuta sa cobor bagajele, dar imi reamintesc ca e plecat su Liz. Ma indrept catre scari si ma urc pe balustrada si imi dau incet drumul pe ea, pana jos. Merg lent catre bucatarie, imi iau un pahar cu apa si ma intorc in sufrageria imensa. 

-Skylar! Perrie! tip eu dupa fete. 

-Imediat! le aud pe ele de la etaj. 

In cateva minute, erau langa mine, zambind. 

-Spune ce iti doreste sufletelul, imi zice Perrie ironica. 

-Perrie, eu o vreau pe Liz, dar nu mi-o poti aduce, deci ma multumesc si daca mi-ai aprinde televizorul, rad. 

-Putoare ce esti. Semeni cu maica-ta, ma tachineaza ea. 

-Putoare? Ha? zic eu usor nervos, in timp ce ma ridic de pe canapea si alerg pentru a sari in spatele ei. O trantesc pe jos si rad. 

-Ptu idiotule. Acum nu mai ai lene in tine, vad! zice ea, palmuindu-ma. 

-Stai nebuno ca moare Skylar! ii arunc o privire scurta lui Skylar si continui sa o gadil pe Perrie, care ma tot lovea. 

Blue se tranti pe canapea si continua sa rada ca o dementa, in timp ce o chinuiam pe Perrie. Imi era mila de ea, dar soarta...nu o puteam lasa pe Perrie sa ma loveasca fara ca eu sa nu ii fac nimic.