57. Chemare

14 1 0
                                    

Cu glas iubit şi rugător, Acel ce e numit Păstor...
Te cheamă-n turma Lui să stai şi umilit să te predai,
Să vii degrab în Braţul Său, iubit să fii de El mereu,
Doar ocrotit şi mângâiat, în turmă tu vei fi salvat !

Cu ochi de pace, îţi dă-n dar al cerului bogat, sfânt har,
De inima tu azi îi dai, destinul tău va fi un rai şi-Un Domn,
Stăpân, Mântuitor, ce te aşteaptă cu mult dor, deci vino!
Nu mai refuza, te cheamă azi la crucea Sa, nu amâna!!!

De-ţi recunoşti greşeala ta şi stai plecat în faţa Sa,
În sângele cel sfânt, curat, El te declară înfiat !!!
Şi curăţit şi înnoit, vei fi în pace, mântuit, sfinţit,voios,
Ce minunat, să fii prin El pe veci salvat!!! Copil iubit...

Predă-te azi, nu refuza chemarea Lui, iubirea Sa...
Ascultă-L, caută-L ne-ncetat, dă-I inima şi fii curat!
De-L laşi pe Domnu-n viaţa ta, doar fericire vei gusta,
Ai un destin, Un Bun Păstor,Un Rege şi-Un Mântuitor!

Poezii religioaseUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum