Poezii religioase

85. Înstrăinare

Ați plecat în țări străine
Mai multi bani să câștigați
Însă ați uitat de Mine
Și cu banii adunați
Spre ruină vă-ndreptați.

Ați lăsat în urma lacrimi
Ați uitat părinți și frați
Oare merita toți banii
Ce pierdeți... Ce câștigați?!

Într-un ungher stă și plânge
Copilul ce l-ați lăsat
Oare credeți că-i ajunge
Sărutarea ce i-ați dat?

La piept nu puteți să-l strângeți

Nici în somn să-l mângâiați.
Inima i-ați rupt-o-n două
Mamei ce triste-ați lăsat
Oare ce v-aduce vouă
Bucurie sau oftat?

Ce e mai de preț pe lume
La gunoi ați aruncat
Aruncat-ați voi iubirea
Pe un pumn de bani amari
Și ați căutat fericirea
Oameni cu cerbice tari.

Ați uitat făgăduința
Ce v-am dat-o prin Cuvânt
Și-acum fără Mine faceți
Tot ce vreți, ce ați dorit
Dar nu știți de-aveți izbândă
Că de Mine ați uitat
Viața asta-atât de scurtă
Primul loc voi i l-ați dat.

Primul loc mi se cuvine
Că Eu sunt din veșnicii
Și când te-am creat pe tine
Ți-am pregătit bucurii
Te-aștept cu brațele pline
De făgăduințe și har
Ce le am doar pentru tine
Te rog vino,ia-le-n dar.