*Flashback*
Mami! Mami! Mami doarme pe podea. Doarme de mult timp. O pieptăn,întrucât ştiu că-i place. Dar nu se trezeşte. O scutur. Mami! Mă doare burtica.Mi-e foame. El nu e aici. Mi-e sete. În bucătărie, trag un scaun lângă chiuvetă şi beau direct de la robinet. Apa îmi împroaşcă puloverul roz. Mami încă doarme. Mami, trezeşte-te! Stă nemişcată. E rece. Îmi aduc pătura şi o învelesc pe mami, apoi mă întind pe covorul negru şi lipicios de lângă ea.Mami încă doarme. Am două maşinuţe de jucărie. Sunt pe podea, alături de mami. Cred că mami e bolnavă. Caut ceva de mâncare. Găsesc nişte mazăre în frigider. Mănânc boabele pe îndelete. Îmi dau dureri de stomac. Dorm lângă mami. Mazărea s-a terminat. Mai e ceva în frigider. Miroase ciudat. O ling şi mi se lipeşte limba de ea. O mănânc încet. Are un gust neplăcut. Beau nişte apă. Mă joc cu maşinuţele, apoi mă culc lângă mami. Mami e atât de rece şi nu se mai trezeşte. Uşa se trânteşte de perete. O acopăr pe mami cu pătura. A venit. Căcat! strigă el. Ce pula mea s-a întâmplat? Ah, curvă nenorocită. Căcat! Pizda mă-sii! Piei din ochii mei, căcat cu ochi. Îmi dă un picior, şi mă lovesc cu capul de podea. Mă doare capul. A venit o doamnă poliţistă. Nu, nu, nu. Nu mă atinge. Nu mă atinge. Nu mă atinge. Stau lângă mami. Nu. Nu te apropia de mine. Doamna poliţistă dă pătura la o parte. Apoi mă ridică de jos. Ţip. Mami! Mami! Vreau la mami! Cuvintele au dispărut. Numai pot pronunţa cuvintele. Mami nu mă poate auzi. Nu mai am cuvinte.
*End flasback*
— Desert, domnule Palmer? spune ea.
Andrew clatină din cap şi îşi trece un deget peste buza de jos,uitându-se întrebător la mine, cu o mână întunecată şi Indescifrabilă.
— Nu, mulţumesc, murmur eu, incapabilă să-mi iau privirea din ochii lui.
Buzele i se curbează într-un zâmbet discret, iar Maria se retrage.
— Bine, murmură el. Am de gând să te servesc pe tine la desert.
Oh... aici?
— Vino, spune el, ridicându-se de pe fotoliu şi întinzându-mi mâna.Mă conduce spre partea din spate a cabinei.
— Aici e o baie.
Îmi face semn cu mâna spre o uşă mică, apoi mă conduce pe un coridor scurt, iar în cele din urmă intrăm pe o uşă aflată la capătul său. Doamne... un dormitor. Pereţii sunt căptuşiţi cu lemn de arţar, iar micul pat dublu e acoperit cu o cuvertură aurie pe care sunt aşezate perne cenuşii.Pare foarte confortabil. Andrew se întoarce şi mă ia în braţe, privindu-mă în ochi.
Dumnezeule mare... Încă o premieră. Rămân cu gura căscată, iar inima începe să-mi bată cu putere...
Gura lui e aproape de urechea mea, şi îi simt respiraţia pe piele, cu toate că nu mă atinge. După ce îmi scoate toate agrafele, îşi trece mâinile prin părul meu, masându-mi uşor pielea capului... Vai de mine... Închid ochii şi savurez senzaţia. Degetele sale coboară şi trag, dându-mi capul pe spate şiexpunându-mi gâtul.
— Eşti a mea, şopteşte el, muşcându-mi lobul urechii.Gem.
— Sst, mă dojeneşte el.Îmi dă părul pe după umăr şi îşi plimbă un deget pe spatele meu, de la un umăr la altul, urmând marginea de dantelă a rochiei. Mă trec fiori de nerăbdare. Îmi aşterne o sărutare tandră pe spate, chiar deasupra primului nasture al rochiei.
— Atât de frumoasă, spune, desfăcând cu îndemânare primul nasture.Astăzi, ai făcut din mine cel mai fericit om din lume.Cu o lentoare infinită, îmi desface fiecare nasture, până deasupra fundului.
