Harley Potter #3- Secrete dezvaluite

IX. Patronus

Craciunul trecuse repede. Zapada inca persista si era foarte frumos. Eu ma plimbam cu Harry pe holuri, discutand despre Fulger.

- Cum a ramas cu matura ta? am zis eu in timp ce treceam pe langa un tablou cu un cavaler.

- Ha! La lupta, lasilor! striga tabloul in urma noastra.

- McGonagall chiar i-a luat vorbele in serios lui Hermione. Frate, primesc si eu o matura draguta si brusc se crede ca e blestemata! exclama Harry.

Eu i-am zambit linistitoare si Harry a continuat:

- Harls, nu am discutat niciodată despre asta... tu chiar ai coplilarit cu Draco? 

- Da... am tusit.

- Si chiar erati asa de apropiati? Cum de...? spuse Harry mirat.

- Pai, am zis eu in timp ce urcam pe scari, era altfel atunci... eram mai mici...

- Macar acum nu esti asa apropiata de el... Este asa un nemernic! spuse Harry suparat.

Am simtit ca ceva din interiorul meu se rupe, gandindu-ma la Draco, cum l-am lasat acolo... Gandul asta ma banuia ingrozitor incontinuu! Orice zicea cineva de el, eu ma gandeam ca l-am tradat, lasandu-l singur... Trebuia sa il gasesc si sa-i dau cadoul. Sa ii cer scuze.

- Eu zic sa nu il bagi in seama, spuse Harry. Adica, nu prea e dragut cu tine, din cate stiu!

- Da, e ok. Nu ma deranjeaza, adica pot sa-l suport, am mintit eu.

Nu puteam sa-i zic ca ma intalnisem cu el in padure. Ca ne imbratisasem... Ca ma simțeam asa de în siguranță cu el... Eh, nu chiar... Dar era asa de bine in bratele lui...

Am suras cu un sunet si Harry ma suprinse cu o privire mirata.

- Ce? am zis rosind.

- Hm... Lasa... Auzi, stiai ca am vorbit cu domnul profesor Lupin sa ma antrenez contra Dementorilor? imi zise Harry.

- Nu, dar acum am aflat! am zambit eu jucausa.

- Vrei sa vii si tu? Ti-ar prinde bine! Mai ales ca ai si puterea de Banshee, e mai bine sa mai stii ceva, nu?

- Da! am afirmat. Dar, crezi ca ... Ei bine... Ar fi vreo posibilitate ca draga noastra de Cassie sa fi aflat de puterile mele si ca pot avea previziuni sau profetii?

- Sper ca nu! Ai mai vazut-o in ultima vreme? zise Harry incercand sa-si aminteasca pe unde era holul care ducea la Lupin.

- E in dreapta, am zis eu. Si, nu, nici pe Kiara. Sau Daymon. Crezi ca au fugit ca sa faca un plan?

- Hai sa nu fim paranoici, sis! spuse Harry.

- Aw, ce moment frate-sora dragut avem si noi! am zis si l-am luat de dupa umeri.

- Da, suntem haiosi! rase Harry si ma lua si el de dupa umeri.

Pe hol ne-am intalnit cu Peeves, care era cu niste globuri in mana:

- Wooooo! Potter si-a tras iubita! Sa dau anunt in toata scoala!

Fantoma asta idioata era cea mai proasta ființă de pe lume. Mi-am dat ochii peste cap și am oftat. Peeves a zâmbit.

- Daa, am ranjit eu malitios, suntem frati, Peeves!

- Se poate asa ceva? spuse Peeves scarbit.

- Gosh... DISPARI!

Peeves fugi si se facu liniste.

- Sora-meo, esti infricosatoare! rase Harry.

- Aww, ești un scump! am surâs eu și l-am sărutat pe Harry pe obraz.