„- Ba da, îți pasă. Te-am văzut înjunghindu-te singur, sărind în fața gloanțelor și rânjind, ca si cum durerea fizică te făcea să te simți bine. Te ascunzi în spatele sarcasmului pentru că dacă ai lăsa zidurile să se prăbuseasca ar trebui să înfrunț...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Timpul să vorbești sau am să te predau eu însumi.
Amenințarea sună tremurat în gura lui Topaz care tocmai realizase că Seline o poate ucide. Blonda își plimbă degetele peste cuțitul de bucătărie aflat pe masă și se întinse în pat. Părea relaxată ceea ce o îngrijora pe Topaz. Știuse că demonul se juca cu ea încă de când îi salvase viata și totuși nu făcuse nimic ca să preia controlul. Îi plăcea într-un fel nebunesc ca Seline să aibă control asupra ei și a deciziilor sale.
- Numele lui adevărat e Niklaus. A luat Stilinski de la prima persoană pe care a iubit-o vreodată. Isaac Stilinski. Păr blond, ochi albaștri...uman. Nik obișnuia să creadă că Isaac îl făcea mai bun. Se schimbase și nu mai voia să creeze suferință și haos. Dar eu știam că tânjea după ea. Știam, chiar dacă refuza să recunoască în fața altcuiva decât Isaac. Îl iubea pe acesta, iar atunci când a murit am fost convinsă că nu se va vindeca niciodată.
Topaz era captivată de povestirea antică pe care o asculta, dar nu înțelegea ce legătură avea cu ea. Voia cu ardoare să o întrerupă pe Seline și să îi ceară explicații, dar ceva din privirea Demonului o împiedica.
- Gardienii ne urmăreau de secole bune. Klaus și cu mine trebuia să plecăm - nu puteam sta într-un singur loc, în special pentru un simplu muritor. I-am spus fratelui meu că trebuie să îl părăsească, dar el a refuzat. Nu și-a dat seama ce efect avea să aibă acel lucru asupra celorlalți. Sabine Delgado ne găsise și ne-a capturat pe toți trei. Probabil că aflase povestea epică de dragoste dintre Isaac și Klaus, întrucât știa deja ce are de făcut.
Topaz înghiți în sec. Mama ei era o criminală - toată lumea spunea asta -, dar nu aflase niciodată ce anume făcuse.
- Sabine l-a înjunghiat pe Isaac cu un pumnal otrăvit în fața lui Klaus. Ca să-l scape de durerea care îl chinuia, Klaus trebuia să îi ia viața cu mâinile sale. M-am oferit să o fac eu, dar nu a vrut să mă lase. „Vreau ca asta să îmi fie învățătură de minte. Toți cei care merg alături de mine mor." Și-a petrecut următoarele secole căutând-o pe Sabine, dar când a făcut-o ea nici măcar nu își mai amintea de el. Klaus i-a adus aminte de asta înainte s-o ucidă.
Nemaisuportand să audă, Topaz o opri.
- Ce are asta de-a face cu mine? întrebă ea.
- Klaus a furat ceva foarte prețios de la mine. Îl vreau înapoi! strigă ea enervată.
Topaz tresări când puterile lui Seline scăpară de sub control câteva secunde. Seline nici măcar nu se obosi să-și ceară scuze pentru dezastrul pe care-l lăsase în urmă.
- Am petrecut ultimul mileniu urmărindu-l pe Klaus. Acum s-ar putea să am o șansă.
Seline părea foarte sigură pe ea, iar Topaz nu știa cum să interpreteze asta. Se întreba dacă va mai putea părăsi jocul odată ce intrase în el, dar o singură privire către Seline o convinse că nu voia să-l părăsească. Se bucura de el.
