30 mai 2001
Dragă prietene profesori ne-au spus că aveam liber pănă pe treizeci mai.
Nimic nu pare să se fi schimbat .
Alexandra este de negăsit sau asta am crezut.
O văd mereu trecănd la braț cu daniel iubitul ei.
Mă întreb unde o duce cu mașina lui.
Pe fiecare seară o văd fumând din ce în ce mai mult.
În așteptare lui daniel.
Ear când apare o stinge la repezelă astfel încăt să nu o vadă.
Mă întreb dacă ași avut și eu mașină, oare mar fi privit altfel?.
Știu că pentru ea nu contează acest detaliu.
Dar mă gândesc că poate ar fi fost un avantaji.
Urăsc avantajele,pleci din prima cu dreptul.
Oare se gândeste la mine când vorbește cu daniel?.
Când eream în curtea din spate îmi spunea mereu:
-De ce ești meru atât de grijului cu mine?,de ce ești atent la fieacare pas făcut?,de ce mă inspiri mereu să schimb nu pot cu pot?.
Mereu îi spuneam:
-Vreau să îți arăt că din toți bărbați unul este diferit.
Și pune mereu pe primul loc fericirea ta.
Începea să plângâ mereu și mă strângea la pieptul ei tare.
Apoi îi ștergeam lacrimele cu degetul meu mare.
Și mereu îi spuneam:
-Fericirea ta este totul pentru mine.
Începea să rădă și mă saruta pe obrajii mei roși ca focul.
Acum mă întreb dacă fericirea ei este lîngă daniel.
Cu drag un prieten anonim:*
