eat healthy

capitolul 1 - prea multa vitamina B?

 - Jake, comportamentul tau...Ei bine, comportamentul tau este dezgustator. Stii cat imi este de greu sa iti spun asta, chiar daca iti sunt mama? Imi este foarte greu. De ce? Ti-am mai spus daca este din cauza certurilor dintre mine si tatal tau, ei bine, nu e treaba ta momentan. Mai nou, am auzit ca fumezi, mananci si bei o multime de prostii si tu si Audrey chiuliti...o groaza. M-au sunat parintii ei. Mi-au spus ca ai influentat-o foarte mult in rau si ca ar trebui sa luati o pauza de la aceasta relatie care nu este benefica. imi tranteste acele cuvinte grele.

 Cum de a aflat de tigari? De chiul? De bautura? Toate astea. Mama mea inca vorbea, insa eu nu o mai ascultam. Capul imi era umplut de cuvinte grele. Dar printre toate acele cuvinte grele, gasesc o dulce escapada, era o amintire bine pastrata pentru astfel de zile. Era vorba de mine, cand aveam cinci ani. Cand eram intr-un parc micut din acest oras, eram pe un leagan si i-am soptit mamei o promisiune care acum am incalcat-o. I-am promis ca eu nu o sa fiu acel gen de adolescent care o ia pe "drumuri gresite". I-am promis ca ea imi va fi cea mai buna prietena si o sa-i spun totul. I-am mai promis ca in fiecare zi o sa-i daruiesc o margareta, pentru ca o respect. Dar la varsta de saptesprezece ani, am incalcat si aceasta promisiune si am sters ultima urma de inocenta. Totusi, sunt adolescent. Intelege, doar imi e "cea mai buna prietena". Adolescentii gresesc. Cateodata.

 - Jake, ma asculti?! Am spus ca o sa angajez pe cineva care sa se ocupe de alimentatia ta. Neaparat am zis. Intelegi? Deja se vede ca ai pus cateva kilograme in plus. imi mai spune.

 Aceea a fost ultima fraza trantita de catre ea. O clipa, cineva care sa se ocupe de alimentatia mea? O dadaca pentru alimentaie? Ce Doamne? Asta chiar nu se poate intampla. Este penibil.

  Trecusera trei zile de la acea "cearta". Era duminica si stiu ca am fost trezit foarte devreme, la ora opt si trei minute. In general, dormeam mai mult. Mama imi ceruse sa ma imbrac mai normal si mai formal si sa cobor. Nu prea stiu ce vroia sa spuna prin cuvantul "formal". Stiam ca astazi trebuia sa imi vina "dadaca".  Nu mi-a mai pomenit nimic de ea, ceea ce ma bucura, fiindca ar fi devenit si mai plictisitor.

  Si uite cum mama imi distruge complet toata viata sociala si viata, in general. Asta este singurul gand atasat can coboram pe scarile din lemn.

 - Deci, el este in acea perioada cand caracterul i se formeaza si cred ca intelegi, datorita faptului ca nu este mare diferenta dintre voi. Am o mica presimtire rea in legatura cu faptul ca nu o sa te descurci din cauza asta. Dar sa nu fim pesimisti. Oh, uite. A coborat. aud glasul iritat al mamei.

 Stateam ca un idiot si ma holbam. Ce Doamne se intampla? "Faimoasa" mea nutritionista este o adolescenta de liceu. Ar putea fi o gluma.

 - Jake, ea este nutritionista care se va ocupa de tine. Este cam tanara, dar m-a convins.

  Nutritionista se ridica de pe scaunul din lemn si se apropie de noi. Avea o silueta ingrijoratoare. Era foarte slaba. O talie subtire si doua picioare schiloade. Aspectul ei nu era urat. Era frumoasa, dar nu era tipul meu, in plus, aveam prietena. Parul castaniu ii cadea umerii acoperiti de o bluza galbena si ochii ii erau de o culoare placuta la vedere, erau albastrii.

 -Blair, mi se prezinta.

- Jake.