capitolul 8 - dezvolt fericire

157 25 19
                                    

{ n o t a  a u t o a r e i : of, iasmi.nu mai sunt multe capitole, sa fiu sincera, de cand am scris prologul, m-am gandit cum o sa se termine si mda. sincer, nu stiu cine mai este interesat de aceasta povste, din moment ce am lasat-o atat in pauza. }

Bine, poate ca acea seara cand am fost la acel festival sau ce o fi, a fost ceva ce e greu de uitat.

- Megan, da radio-ul mai tare, ador melodia aia, glasul ii apartinea lui Brad, pe bancheta din spate a masinii lui Megan.

- Muzica comerciala.

- Muzica buna.

- Au gusturi diferite, mai ales pe aceasta tema. Brad asculta doar pop, iar Megan este o tipa innebunita dupa muzica asiatica, imi sopteste Blair, soaptele ei emanand caldura ca deobicei, alaturi de mirosul pastei de dinti.

- Nici eu nu sunt innebunit dupa pop, ii soptesc.

- Stiu ce spui.

Brad isi alungii bratul musculos si si-l trece pe umarul lui Blair, iar ea, ea il respinge de aceasta data si ii imparte un zambet.

*

Mirosul de mancare tip fast-food, se adanceste prin nari si muzica data la maxim este greu sa o ignori, in orice caz, toti erau incantati de acest festival, absolut toti, inafara de mine, ei bine, eu nu sunt tipul acela care sa isi petreaca timpul in compania muzicii de proasta calitate sau ca alcoolul sa imi curga prin vene si nici nu imi place aglomeratia.

 Festivalul a continuat si noi inghesuindu-ne prin aglomeratia de oameni si fiind adusi la o masuta de la o terasa mai spre iesire. Masuta era destul de mica, cel putin asa imi amintesc eu. Eu mi-am comandat doar o bautura racoritoare, insa nu pot spune asta si despre "prietenii" mei. Majoritatea comanand o bautura alcoolica si nu doar una. Blair si-a luat o ciocolata calda, insa dupa douazeci de minute, Brad a intrebat-o daca vrea sa ii pune in ciocolata aia calda putin din bautura sa alcoolica si a facut-o. Ramanand doar eu cu o bautura racoritoare de fructe care nu avea nici o picatura de alcool.

 - Deci, cum ai ajuns sa o intalnesti pe Blair? ma intreaba Brad.

 - Ei bine, sa zicem ca aveam un stil de viata mai nesanatos si m-a ajutat.

 Normal ca nu i-as fi spus ca ea e nutritionista mea angajata de mama. Ar suna mai rau decat patetic.

 - Ea te-a ajutat cu stilul de viata?! Megan repeta incet.

 - Ciu-dat, silabisi Brad.

 - Okay, hai ca nu e chiar asa de necrezut, glasul lui Blair rasuna usor irirtat.

 Nu stiu exact care este treaba cu integritatea, dar este ca un virus. Brad si-a pus pachetul de tigari nedespachetat pe masa, apoi Blair si-a scotocit prin geanta si si l-a scos si ea si asa mai departe.

 Pot spune ca trecusera ore intregi si eram cam singurii de pe terasa aia micuta. Tot ce faceam era sa consumam fara ganduri de vinovatie niste pachete cu tigari si da, vreau sa spun ca si eu am facut-o. Cateodata Blair mai vorbea cu Megan, insa doar atat. Ore pierdute in fum de tigara si ganduri nespuse inca.

 - Uhm, Brad, cred ca am nevoie si eu de niste bautura a fericirii de la tine, ii spun.

 - Credeam ca nu mai intrebi, era si timpul. Incepeam sa cred ca tu chiar nu stii gustul acestei minunatii.

Totul era atat de inert. Toti pareau ca nu au mai dormit de paisprezece zile. Blair se uita cu oboseala ce ii umplea ochii spre un carusel care era la cativa metrii devterasa noastra. Megan isi inclesta degetele cu o manichiura elegant facuta pe paharul inalt si il ridica la nivelul buzelor usor carnoase. Brad si celalalt isi mai turnara cate ceva in pahar pe ascuns, astfel incat sa nu vada chelnerii.

eat healthyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum