I
Când liniștea-și lasă din nou,
peste zare, peceta-i senină
când necuprinsul cuprins e de calm
ascultă tăcerea departelui: marea
Miraj,
Cumpătare,
Auz,
Profunzime,
nenumită lățime,
încremenită-nălțare —
fără val,
fără cânt,
fără limbi
de pământ:
tăcerea departelui: marea
Te-oprește, stai liniștit și-ascultă,
încremenit în tăcere:
În ceasul acesta cugetă marea.
CITEȘTI
Tăcerea Mării
ŞiirNumai când marea se liniștește Vom zări iarăși Tot ceea ce nu putem vedea De aproape, Departele
