Capitolul 6

106 4 1
                                    

-Mama, ti-am zis o data ca "Nu", a strigat Allison nervoasa, privindu-si exasperata mama.

Samantha o privea impasibila din celalalt capat al camerei. Inca de cand Allison a fost indeajuns de mare cat sa poata vorbi, se pare ca isi facuse un scop in viata din a-si contrazice mama. Niciodata nu putusera fi pe aceeasi lungime de unda, indiferent de cat de mult ar fi incercat amandoua.

-De cate ori vrei sa-ti mai zic ca evenimentul asta este extrem de important pentru noi?

-Pentru "noi" nu, pentru tine si pentru tata, a contracarat prompta Allison.

-Fie, intelege ce vrei! Am confirmat deja si prezenta ta, asa ca nu se mai poate face nimic. Intelege ca nu mai putem da inapoi acum. Unde mai adaugi si faptul ca toata presa si o mare parte din prietenii noștri vor fi prezenti si deja s-a facut mare baza in jurul "misterioasei fiice a sotilor Greys". Lumea crede ca te-am tinut ascunsa in pivnita pana acum!

-A, deci despre asta e toata treaba? Nu dai doua mere gaunoase pe prezenta mea. Singura chestie de care iti pasa e ca deja ai facut mare tam-tam pe faptul ca fi-ta o sa fie acolo, a privit-o Allison cu repros. Ei, ghici ce mama? Trebuia sa vorbesti cu mine mai intai! Dar stii ce? Nici macar de asta nu ar fi fost nevoie, pentru ca daca ti-ai fi cunoscut macar 5% fiica, ai fi stiut ca niciodata n-as fi acceptat!

Samantha a ramas tacuta cateva secunde, privindu-si cu atentie fiica. Era copia fidela a lui Eric, cel putin fizic. Personalitatea lui Allison era insa ceva ce niciodata nu-si putuse explica. De unde mostenise oare fiica ei caracterul asta exploziv, incapatanarea, lipsa de tact, cand Eric era cel mai bland si echilibrat om pe care-l cunoscuse vreodata. In cei mai bine de 25 de ani de cand erau casatoriti, niciodata n-au existat conflicte sau neintelegeri intre ei, pentru ca Eric intotdeaua gasea cuvintele potrivite, la momentul potrivit. In schimb cu Allison facea din orice discutie o cearta. Singurul care putea rezona cu ea era Eric, iar Samantha nu mai putea ascunde faptul ca intr-adevar era geloasa pe relatia lor.

-Ok, in regula, ai dreptate, a decis intr-un final Samantha sa cedeze. N-ar fi trebuit sa fac asta fara sa te anunt. Dar eram atat de fericita ca ai revenit acasa, incat nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc la cat de frumos ar fi sa ne petrecem timpul impreuna, ca o familie.

-Asta intelegi tu prin "timp de calitate"? a pufnit Allison furioasa. Nu stiu mama, familiile normale iau cina in oras, merg in excursii, vizioneaza filme impreuna....dar nu, asta ar fi prea basic pentru Samantha Greys& company.

-GATA! Am incercat sa te conving pe calea draguta, amiabila, dar trebuia sa-mi imaginez ca n-am cu cine sa o scot la capat, asa ca o sa-ti vorbesc intr-un mod in care stiu ca o sa intelegi: Nu-mi pasa ce vrei sau care e parerea ta! O sa iti insotesti parintii si o sa fii foarte fericita sa iei parte la acest eveniment extrem de important pentru ei. Ti-o spun pentru ultima oara Allison: Sa nu cumva sa ma faci de ras!

Fata si-a privit sceptica mama, zambind ironica. Asta era adevarata Samantha pe care o cunostea.

-Acum inteleg de unde a capatat Erika atitudinea asta. Ma bucur ca in sfarsit ai putut sa faci din cineva ceea ce niciodata nu ai reusit să faci din mine!

-Allison!!! ...insa fata deja parasise camera.
                             *
Era trecut de 19:30 cand Allison inca se analiza atenta in oglinda. Rochia pe care Samantha i-o trimisese era rosie...parca prea rosie pentru cat era ea dispusa sa duca, dar a acceptat-o intr-un final. Se simtea insa extrem de expusa in ea. Decolteul, daca putea fi numit asa, se intindea putin mai jos de jumatatea abdomenului, acolo unde era oprit de o banda, tot rosie evident, ce facea parte din rochie. Bretelele subtiri, ce purtau parca toata greutatea rochiei, se continuau si in spate, acolo unde formau un "X" larg , atragand si mai mult atentia asupra spatelui ei gol. In partea de jos, rochia se continua drept, terminandu-se undeva la jumatatea gleznei, insa crapatura adanca din partea dreapta, ce se termina undeva putin mai sus de jumatatea coapsei, ii expunea piciorul lung și subtire intr-un mod in care ea nu si-ar fi dorit.

Mândria unui suflet egoistUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum