Thalia Herrison I

Capitolul 3.

    In care aflam ca o mama poate avea multi dusmani

In dimineata urmatoare am iesit somnorosa din cabana,asezandu-ma pe scari.Ieri am avut o zi demna de pus in calendar.Era sa-mi omor cel mai bun prieten,Tabara Semizeiilor a fost asaltata de o pantera monstru ce vroia sa o ucida pe Annabeth iar eu am salvat-o.Bravo mie!Nu ca am dus lipsa de felicitari.Seara am fost purtata pe brate si s-a dat o petrecere in cinstea mea.Totul e bine cand se termina cu bine.Dar pacat ca aventura nu s-a terminat inca.Chiron m-a chemat pe mine si pe Percy in cortul medical,s-o vedem pe Annabeth.Am inteles de la cativa semizei ca starea ei s-a inbunatatit si ca-si va reveni curand.Imi pare bine,suntem prietene bune.O cunosc de la zece ani,cand nu stiam ca suntem fice de zei.Dar cand m-am imprietenit cu Percy ea s-a departat de mine,de parca nu ne agreea impreuna.Acest lucru ma pus pe ganduri.M-am afundat in vise si amintiri,cu mama mea,pe care o consideram cel mai de treaba om din lume.Pentru ca numa lasa sa-mi petrec timpul cu prea multi oameni si nu credeam ca exista persoane mai bune decat ea.Dar apoi am venit in tabara si m-am imprietenit cu multi semizei,dandu-mi defapt seama ca e e doar o mama sofisticata si severa.Dar tot imi era dor de ea.Nu ma mai vizitat niciodata si uneori ma intreb daca ea chiar ma vroia.M-i se frangea inima in mici bucatele cand vedeam ca ea nu mi-a mai trimis nici macar o scrisoare.

''Hey,Thalia!''spuse o voce ce abia am auzit-o.Parca eram scufundata in apa iar vocea aceia se auzea cu ecou.Mi-am scuturat capul,revenindu-mi.Am privit putin in jur,dand de Percy ce statea la 2 metri de mine,sorbind dintr-un paharel cu Nectar.I-am zambit.

''Buna,Percy''i-am spus voioasa,ridicand o spranceana si uitandu-ma insistent la paharelul lui.''Stii tu...as putea bea putin?''il intreb iar el zambeste larg,satisfacut dar si mirat.Imi intinde paharul si eu il apuc cu doua maini si cand sa iau el imi da un sfat:

''Ai grija sa nu iei prea mult din prima''spuse dar era prea tarziu.Am luat o inghititura mare si am simtit cum ma ustura gatul si-mi vine sa scot flacari si pe nari.Mi-am deschis larg gura,injurand in greaca veche si facandu-mi cu mainile vant.Cred ca eram rosie ca un rac.El incepu sa rada zgomotos,tinundu-se cu mainile de burta.M-am ridicat furioasa,batand din picior.Nu-mi venea sa cred.Pe langa ca mi-a dat sfatul ala prea tarziu acum mai si face misto de mine.Mi-am luat aer si am luat-o la fuga pe langa panoul de catarat si terenul de volei ajungand la marginea padurii,unde urma un petic de deal cu iarba verde si moale care se oprea in nisipul fin si galben.Am alergat prin nisipul fierbinte ,arzndu-mi picioarele,sarind apoi in apa turcuoaz a marii.Apa era rece ca gheata desi cred ca afara erau peste 30 de grade.Am inotat,usurata ca fata nu imi mai era fierbinte.M-am scufundat in apa,deschizandu-mi ochii si cautand scoici.Marea era plina de pesti colorati,iar la tarm erau cei cu cele mai frumoase culori.Am luat aer,afundandu-ma din nou in apa.Era atat de placut s-a mangai coralii aspri de un bordo aprins sau alb spre verde de la depunerile algelor.Dintr-o data am simtit doua maini ce ma prinsera de talie.Cand m-am intors,putin speriata,l-am vazut pe Percy.M-am uitat urat,dar el doar a zambit inocent.Ne-am privit pentru cateva clipe si atunci mii de pesti s-au strans in jurul lui.Era si de asteptat,pana la urma e fiul lui Poseidon,nu?M-a tras la suprafata apei,punandu-si mainile pe soldurile mele si analizandu-mi fata.

''Ce ti-am spus eu despre inghititurile mari?ma intreaba el ca si un parinte caruia copil tocmai a facut o prostie.Ma mir,tragandu-ma din mainile lui,vrand s-a plec deja enervata.''Bine,bine,imi pare rau ca nu ti-am spus mai repede,dar recunoaste ca a fost amuzant!''spune deja rugandu-se de mine sa-l iert.

''Uita ce e Jackson,cu mine nu te joci ca si cu ficele Afroditei(zeita frumusetii)ai inteles?''il intreb serioasa si enervata.Credeam ca poate fi mai bun de-atat.El doar se uita in apa,scarpinandu-se la ceafa.A murmurat un ''am inteles'' si atunci am iesit val-vartej din apa.Mi-am propus de acum incolo sa nu ma mai las asa de usor la baieti.Pana la urma,nu mai de castigat ai din asta.Cand sa intru pe peticul de deal cu iarba moale si verde in fata mea aparu Chiron,galopand pe cele patru picioare.Si-a ridicat una din copite si am putut zari o potcoava luceaoasa ce parea din argint.S-a uitat surprins la mine.