Thalia Herrison I

Capitolul 4.

      In care ne parasim simpla noastra casa

Nu a fost usor sa-l convingem pe Grover,dar cu ajutor a putin Nectar am ajuns in fata administratie.Adica cocioaba Domnului D.El nu se sinchisea sa starnga gunoaiele selectiv,pentru o planeta mai buna(cum ne sfatuia Grover sa facem),sau sa spele vasele,sau sa faca un dus,sau pentru numele lui Zeus sa deschida geamurile.Am batut la usa ingrijorati de ce vom vedea.(Bine,poate va intrebati ce cautam noi acolo dar va informez ca fiecare semizeu trebuie sa primeasca acordul lui ca sa poata iesi din tabara).Usa se deschise si o duhoare puternica ne lovi.Toti ne-am luat de burta,vaitandu-ne sau tinandu-ne de nas.Sa uitat la noi ridicand o spranceana.Nu parea deloc afectat de miros.Pe langa,camasa lui hawaiana duhnea a vin.

''Thora Havinson,Percy Jason,Grover...ce cautati aici?''ne intreba fara sa ne lasa sa intram.

''E Thalia Herrison!''

''Percy Jackson!''

''Multumesc,domnule,ca mi-ati spus numele corect''spuse intr-un sfarsit si Grover.Domnul D doar isi dadu ochii peste cap ca un copil mic si isi indesa in gura un pumn de popcorn.

''In fine,...nu-mi pasa!''zise cu gura plina de popcorn''Nu mi-ati raspuns la intrebare;Ce cautati aici?

''Mi se pare mie sau pe usa dumneavoastra scrie Administraite.Siu ca la Administratie vin cei care au probleme sau ceva de zis deci...''interveni Percy enervat.

''Ce pot sa zic,despteptule?Incep sa-l urasc tot mai mult pe taticul tau.Scoici in Barba,cum ii ziceam in tinerete''incepu el sa depene amintiri.Percy se incrunta.

''De ce il urati?"intreba intr-un sfarsit deoarece linistea era ametitoare.

''Pentru ca e tatal tau!''spuse Domnul D.Uf,asta chiar a fost urata dar am invatat sa nu punem la inima tot ce spune Domnul D.Chiar si dupa ce am salvat lumea de Cronos(regele titan)el tot ne-a spus un ''bravo!'' sarcastic.''Asa,ce vreti ca nu va mai suporta vederea mea!''spuse rautacios punand gura pe o sticla mare de vin rosu.I-am luat-o din mana,punandu-i dopul si el m-a privit urat.Daca privirile ar ucide,cred ca eu eram deja de mult pe lumea cealalalta.

''Dorim incuviintare de la dumneavoastra.Plecam in seara asta din tabara''spun hotarata incercand sa nu par intimidata de privirea lui dispretuitore.Numai cei doi fii ai lui il suporta.Si ma mir cum cei doi nu au ajuns inca intr-un sanatoriu.Se amuza cand imi auzi cuvintele.

''Aha...si ce te face sa crezi ca va voi da incuviintare?"

''Pentru ca avem de mers intr-o misiune!''ii raspund dar el nu pare deloc convins.

''Daca patiti ceva,Tatal tau o sa ma tune si fulgere iar a tau,zise artand spre Percy,o sa aiba grija sa ma inec si cu apa din pahar''m-am uitat surprinsa la Domnul D.Pentru prima data,zeul asta avea dreptate!

''Domnule D,dumneavostra nu aveti cum sa va inecati cu apa din pahar pentru ca nu beti nimic altceva inafara de vin!"zise Percy dispretuitor.Atunci Domnul D il prinse de gulerul camasii albastre cu dungi albe,apropiandu-se deranjant de tare de fata lui.

''Chair asa amarat ma crezi,mucosule?intreba furios.Sigur bause prea mult,si Percy,si-o cauta cu lumanarea.Am simtit nevoia sa ma implic.

''Domnule D,ce-ar fii sa-l lasati in pace pe Percy,sa ne dati acordul ala' stupid iar noi ne vom cara cat ai zice zeu de aici!''ii sugerez dar ma priveste cu o privire inflacarata.

''Tu sa taci,pustoaica prostuta ce esti!ii sugera la randul lui si atunci un tunet puetrnic se auzi din cerul senin de-un albastru extrem de deschis.Iei,tata era de partea mea!Dionysos se uita dusmanos la cer si il las de guler pe Percy,care se dadu inapoi cu pasi mici.Nu cred ca-i era asa frica.Pana la urma se lupta cu Regele titanilor.Domnul D scoase din buzunarul de la camasa hawaiana o hartiuta si un pix si semna repede ceva.Ne-o da si intra in casa,inchizandu-ne usa in nas.

''Multumim,Domnule D''spunem toti 3 la unison zambiind larg.El doar dadu cu piciorul in usa,semn ca daca nu ne caram repede o sa ne-o primim.Ne-am uitat mai atent,era doar o hartiuta cat o palma si cu o semnatura.Ceva scris in greaca veche si o data in care trebuia sa ne intoarcem.

''Cu asta,prieteni...o sa scapam de aici!''zice Grover inaltand hartiuta spre cer.Am inceput sa radem toti trei.Eram cu ghiozdane in spate si corturi,mancare multa pentru Grover si apa multa pentru Percy.Am trecut pe la Annabeth,sa ne luam ramas-bun,cel putin pentru doua saptamani.Era cu cartea ei groasa in mana,rezemata de tablia patului.Percy a salutat-o si cand ne-a vazut,a aruncat cartea din mana si si-a deschis bratele larg,atat de larg incat sa incapem toti trei.Piciorul ii era infasurat in ghips si nu si-l putea misca.Dar,altfel,parea vesela.Si de la atac nu au trecut decat trei zile.

''Ce bine ca ati venit sa ma salutati!Sper sa va intoarceti cat mai repede...''incepu gandindu-se la toate pericolele care ne pasc daca iesim din Tabara Semizeiilor.

''Si noi!a spus Grover care cred ca tremura.Da,lui ii era tare frica dar nu ii placea sa-si petreaca timpul fara noi.Asa ca,a fost nevoit sa vina.

''Va multumesc asa mult pentru tot ce faceti!Ah si,mult noroc!ne ura cand am iesit din cort.Inaitam toti trei spre poarta taberei,in sir indian.Se adunasera mai multi semizei care ne faceau cu mana sau ne urau tot feluri de chestii ciudate pe care nu m-am chinuit sa le inteleg.Am dat de Clarisse,care alerga si incerca sa treaca de multimea de semizei ca sa ajunga la noi.

''Thalia,Percy,mult noroc!Sa nu fiti niste lasi,mai ales tu, cap sec!si arata inspre mine.Am zambit,Clarisse poate fi uneori si draguta.

''Hey,si mie nu-mi urezi bafta?intreba Grover prefacandu-se suparat.Clarisse facu ochii mari si apoi si dadu peste cap.

''Ah,da!Mult noroc si tie,Grover!si se indeparta spre cabana ei.

In curand eram in varful dealului.M-am intors,privind inapoi tot ce lasam in urma.Ma temeam ca o sa-mi fie dor de locul acesta,sau poate,nu o sa-l mai vad niciodata.Trecand poarta,treceam in alta lume.Mult mai diferita de cea a noastra,in care ne-am adaptat.Acum toate primejdiile si monstrii ma faceam sa ma tem.Sa ma fac mica si nevazuta.Dar Grover ma lua de mana,vazand ca am ramas in urma.Atunci mi-am revenit,stiam ca am doi prieteni alaturi,care nu o sa ma lase la greu.