O noapte de betie, o viata de iubire

8. U

După o conversaţie ciudată cu Tia plec spre casă, pe drum mă întâlnesc cu Akira şi săracul de Zenon, care se întorceau de la cumpărături. Chiar nu ştiu şi nici nu îmi pot imagina câte haine îşi poate lua o femeie. Abia am avut loc pe bancheta din spate, iar la fiecare viraj îmi era frică să nu fiu prins sub o avalanşă de haine.

Intru în casă şi contrar aşteptărilor, şi ameninţărilor, mătuşica mea era de negăsit. Dar mesajul ei subtil, proaspăt primit m-a făcut să mă cutremur.

"În 5 minute eşti la mine sau te castrez" -Tia

Mda, deci viteza. În momente ca astea orice secundă este importantă, cum de săracul Zenon era extenuat după sesiunea de cumpărături, maşina ieşea din discuţie. Aşa că am apelat la prima mea iubire, bicicleta.

După câteva minute bune de pedalat ajung la casa Tiei, îmi parchez bolidul şi intru în casă, unde dau peste Alesis, care nu părea să arate prea bine. Dar ce îmi pasă mie, atâta timp cât el nu mă vrea aproape, nici eu nu îl vreau.

Mă întorc cu spatele spre el şi dau să plec, când dau nas în nas cu trădătoarea de Tia.

- Hmm deci fraternizezi cu duşmanul. Îi spun în sictir.

- Nu fraternizez.

- Atunci vreau o explicaţie logică şi plauzibilă cu privire la vizita lui. Simţeam cum îmi pierd răbdarea

- Elian te cunosc prea bine.

- Se pare că nu.

- Ştiu cât de încăpăţânat eşti, aşa că mai mult ca sigur nu l-ai fi ascultat.

- Nu am ce să aud de la unul ca el.

- Ba da, şi o vei face. Fie că vrei  fie te leg.

- Am şi o a treia variantă?

- Nu! Aşa că înapoi în sufragerie şi ia un loc până vin şi eu.

- Refuz!

Nici nu am reuşit să respir după ce am rostit acel cuvânt am văzut-o pe Tia cum i-a de pe fotoliu o frânghie, de parcă s-ar fi aşteptat ca eu să refuz, şi începe să mă lege, şi ca drept dovadă de iubire din partea mătuşii mele, mă leagă şi la gură, asta da privare de libertate.

Şi uite aşa am fost obligat să ascult o poveste cusută cu aţa roşie, de parcă tipa aia e atât de expertă încât să facă rost de numărul meu. Noroc că sunt legat la gură că altfel i-aş fi spus eu cum stau lucrurile. Om mai josnic decât el nu am văzut, nu ştie cum să îşi spele mizeria şi apelează la Tia şi la o minciună atât de evidentă. Şi Tia să ia parte la aşa ceva. Oare mă întreb dacă ea a pus la cale totul de la început şi a fost păpuşarul din umbră. Deja am impresia că toată lumea mă ia drept prost, şi după toate cele întâmplate chiar sunt un prost.