"Demonul a fost prima oara un inger."

100 16 6
                                    

Cred ca tot cerul cade pe mine atunci cand pasii lui se apropiau de copacul dupa care stateam ascunsa.
Simt cum mainile incep sa-mi transpire si de cateva ori incerc sa-mi inghit nodul din gat. Mi-a lipsit atat de mult.
Inainte sa pot realiza el statea in fata mea in timp ce eu il analizez. Trasatutile lui fine ma lasa fara suflare. Arata la fel: suvitele blonde ii cadeau in valuri in timp ce ochii lui negri ca doi taciuni stateau ascunsi de ai mei. Se ferea de mine?
Imi duc degetele aproape de fata lui, dar el mi le indeparteaza rapid, tinandu-mi mana in a lui. Fiorii imi traverseaza tot corpul si incerc sa scot cateva cuvinte, dar tot ce se aude este linistea si respiratia noastra.
Evan statea in fata mea.
Cu grija imi pune o hartiuta in mana si ma lasa fara cuvinte cand se intoarce cu spatele si pleaca.
Incerc sa ma misc, sa il opresc, dar intr-un final cand e deja pierdut imi fac curaj pentru ceea ce e scris in bilet. Sunt sigura ca ma va ranii.
Nu sunt ceea ce crezi ca sunt. M-am schimbat si cred ca ai observat asta. Si tu la fel. Unde e fata tupeista pe care am lasat-o?
A disparut odata cu plecarea ta.
Asta va fi modul in care noi vom comunica fiindca nu voi rezista sa te privesc si sa te mint. E mai bine asa si nu uita. Demonul a fost prima oara un inger frumos, dar si-a schimbat culoarea. Acum e negru si tarieste in intuneric. A lasat totul pentru o schimbare si acum nimic nu poate fi la fel. Nu ma uri Artemis, te rog.
Evan.

As vrea sa te pot uri, sa-mi scot din cap toate acele amintiri, dar nu pot. De fiecare data cand incerc, ele ma coplesesc si imi arata ce frumos era trecutul. Imi e frica.

a iesit macar ceva bine? urgh.  .-.

Angels can flyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum