Angels can fly

" Demonii care incearca sa ma inece "

Mainile lui Evan erau in jurul meu in timp ce ne plimbam tacuti pe aleeile din parc. Am zambit usor la gandul ca acum e langa mine si am continuat sa privesc tenesi pe care ii purtam. Era destul de racoare, ce ma facea sa stau mai aproape de Evan care imi transmitea caldura. Asta ar fi o plimbare obisnuita pe care o aveam impreuna cu Evan, daca el nu ar fi plecat. Unele suvite aurii ii atingeau ochii si il priveam amuzanta cum el le tot indeparta, dar din cauza vantului altele ii incetosau privirea.

Probabil m-as fi pierdut in culoarea intunecata a irisului, dar imi era prea frica sa ii privesc.

- Cred ca ar trebuii sa te duc acasa. vocea lui Evan era mai ragusita ca de obicei iar eu am aprobat simplu din cap in timp ce ma analiza din nou. Am continuat sa mergem in tacere, eu refuzand sa fac contact vizual cu el. Intr-un sfarsit cand am ajuns in fata casei mele, Evan m-a intors brusc cu fata spre el si cu doua degete mi-a ridicat barbia, fortandu-ma sa ii intalnesc privirea.

- Daca crezi ca totul va fi ca inainte, te inseli. soptesc incercand sa maresc spatiul dintre noi.

- Nu vreau sa fie ca inainte. Vreau ca ceea ce traim sa fie nou. Sa ne bucuram unul de celalalt. Sa stiu cand plangi, cand razi fiindca am realizat ca oricat as incerca sa neg eu te iubesc. Tu esti salvarea mea din apa murdara in care m-am scufundat. Salveaza-ma de demonii care incearca sa ma inece Artemis.

Inainte sa realizez ce fac, o iau la fuga spre usa casei mele si o cand ma aflu in interior o trantesc, continuand sa urc scarile pana in camera mea, dorindu-mi sa fiu in aceea gaura neagra, din nou. Evan ma distruge si ma invie in acelasi timp.

uitati capitolul. si imi pare rau daca sunt greseli m-am grabit sa il scriu fiindca trebuie sa plec la bunici. nu sunt chiar multumita de cum mi-a iesit, dar sper totusi sa va placa.