Pentru iubirea unui italian

Capitolul 13

- Nu o sa gatim in fiecare seara - spuse el brusc intr-o dimineata.

- Vrei sa spui ca aseara a fost un dezastru?

El nega din cap. Cina pe care o impartisera pe terasa sub cerul instelat fusese aproape perfecta. Aproape. Compania lui Eve fusese agreabila si stimulanta, si cum sexul era afara din joc, toata atentia se concentrase pe conversatie, ceea ce era nou pentru el.

In mod normal  Luca  vorbea cu o femeie numai daca facea afaceri cu ea, daca flirta, daca era sotia sau iubita unui prieten sau daca era ceva de vorbit cu ea inainte de a o duce in pat. Nu vorbea cu femeile  doar de dragul de a vorbi, dar cu Eve trebuise sa o faca, si isi daduse seama de ce ea avuse atata succes la locul ei de munca. O convinse sa vorbeasca despre profesia ei.

Pentru prima data intelese ca munca in televiziune nu era deloc usoara, si ca adevarata abilitate consta in faptul sa o faci sa para usoara. Nu toata lumea putea sa faca un interviu in timp ce ceilalti membrii ai echipei ii dadeau ordine prin intermediul unei casti.

- Iti doresti sa te intorci la munca - o intrebase.

In Italia? Cu un copil?  Nu stia.

- O sa vedem - ii raspunse ea.

Luca o privi. Eve observa  miscarile copilului in pantec.

- Nu, Eve, nu a fost un dezastru.

Cuvantul potrivit ar fi fost nebunie. Era o nebunie faptul ca trebuiau sa se desparata si sa doarma in camere diferite. Sarcina ii dadea lui Eve o frumusete speciala. Era ca o piersica matura si suculenta. Voia sa se culce cu ea. Dar sa nu faca dragoste. I-ar fi placut sa o imbratiseze si sa ii mangaie parul, sa isi treaca buricele degetelor peste pantecul ei.

- Doar ca libertatea ta... si a mea , se va vedea limitata de copil.

- Mai sunt doar cateva saptamani - puncta ea cu seninatate.

- Exact ! Ar trebui sa profitam de timp si sa facem turism.

- Presupun ca da - murmura Eve.  - Poate ca ar trebui sa iasa mai des, asa nu va fi foarte dificil sa fie aproape de el dar nu suficient de aproape, dorindu-si sa o sarute si sa o mangaie.

Luca ii arata o parte diferita a Romei. O duse in locurile secrete ale copilariei lui.

- In realitate nu facem turism, nu-i asa? - il intreba in timp ce intrau intr-o gradina ascunsa. - Nici un turist nu ar gasi locurile acestea.

- Dar este adevarata Roma. Pentru romani.

Eve se simti un junghi in inima. Ea va fi intodeauna straina de aceste locuri. Copilul ei va creste si va cunoaste aceasta Roma secreta cu o profunditate pe care ea nu o va reusi.

- Eve? S-a intamplat ceva?

Voia sa ii spuna ca o speria viitorul, dar trebuia sa isi infrunte propriile temeri.

- Nimic - spuse ea incet.

Luasera cina impreuna cu Patricio, cel mai bun prieten  a lui Luca si, Livvy, sotia lui. Aveau un baietel de aceiasi varsta cu Kesi si Eve se simti mai comoda stiind ca nu toti prietenii lui Luca erau burlaci. Incepu sa se relaxeze.

Intr-o seara, pe cand se intorceau acasa dupa ce se delectasera cu cafea si prafituri, Eve se opri brusc, simtind o durere ascutita traversandu-i abdomenul.

- Au !

Luca o prinse de brat.

- Ce s-a intamplat?

- Nu e nimic. Cred ca e din cauza dulciurilor... Oh, Luca... Luca... ma doare!

- Madre de Dio ! Ti-am spus ca ar trebui sa luam un taxi! - ridica mana si imediat aparu un taxiu, ca si cum ar fi asteptat semnalul.