Scrisoare saptamanala

A doua scrisoare

A trecut o saptamana de la prima scrisoare, dar nici maine nu am timp sa ajung acasa. Sunt la Brasov pentru ca a lua un interviu unor copii care viziteaza castelul Bran. Nu e cel mai palpitant interviu din intreaga mea cariera, dar pentru bani omul face orice. Dar ce sa fac cu acea scrisoare ? Peste 10 minute intru in transmisiune directa si nu stiu nimic de scrisoare. Am sa o sun pe vecina mea de jos si am sa o rog sa se uite ea si daca am primit sa imi faca o poza. Dupa ce termin aici am sa ma retrag intr-un loc linistit , poate intr-o padure, poate ma duc pe munte si am sa o citesc. Pare prostesc , dar chiar astept sa vad daca se tine anonimul de cuvant. Eu ... imi e greu sa recunosc , dar m-am gandit de cand am terminat-o pe cealalta de citit, nu a existat nici un moment in care scrisorile nu au fost in capul meu. Ba chiar am cumparat o cutie veche si foarte frumoasa pentru a pastra scrisorile. E cam ciudat dar e cam singurul meu admirator si sunt singurele lucruri pe care le-am primit de la un baiat pe care le pot pastra.

-Alo! Buna, Mia! Ai putea sa te uiti te rog la cutia mea de scrisori ?

-Buna. Cum sa nu. Ce e in neregula cu ea ? E aici .

-Pai asteptam o scrisoare. Te poti uita daca am primit ceva ?

-Pai spre marea ta dezamagire nu e nimic aici. Pai daca e te sun eu daca ai sa primesti ceva.

-Ok. Merci . Pa.

-Aisling ai face bine sa te pregatestu. Intram in direct in 3,2,1.

Le iau cateva interviuri copiilor si dau sa plec spre masina de servici. Fetita cu care vorbisem cel mai mult vine in goana dupa mine si imi inmana un plic cu numele meu pe el. Acelasi scris , de aceasta data era un plic galben.

-De unde ai luat acest plic ?

-Pai l-am primit de la tipul de langa magazinul cu inghetata.

Imi indrept privorea spre acolo , dar nimeni nu mai e acolo. O pup pe fetita si plec sigura, pe jos cautand un loc linistit . E o padure nu departe de aici . Ma asez pe iarba si caut in geanta acea cutie. Desfac usor plicul si scot de acolo o scrisoare si o floare de mac. Miros floare si mi-o pun in par si desfac scrisoarea.

,,Hei , pitico! Credeai ca nu am sa-ti mai scriu sau ca nu ai sa citesti scrisoare azi pentru ca nu esti acasa sau tu te credeai cand spuneai ca nu te intereseaza sau ca ai sa uiti ? Imi place ca esti glumeata. Ma bucur ca ai cumparat o cutie si ai sa le pastrezi acolo. Imi place culoarea albastra, ai facit o alegere buna.

Dar inca esti uimita de cum stiu tot ce faci si unde esti, nu ? Se pare ca nu ma crezi ca stiu totul despre tine. De unde si cum inca nu e momentul sa-ti spun. E prea devreme si esti si mai draguta atunci cand te enervezi.

Floarea de mac ti-am dat-o pentru ca te aseman cu ea. Esti pitica, fragila si te arati doar cand vrei tu si nu oriunde. Daca odinioara erau campuri intregi de maci acum sunt mai putini si mai putini vizibili.

Esti speciala si asta vreau sa iti  demonstrez si tie si ca nu trebuie sa te placa toata lumea ci o singura persoana pentru care sa insemni tu pentru ea toata lumea si la radul sau ea sa fie toata lumea pentru tine.

Te iubesc pitco ! Ai grija de tine si sa nu-ti faci griji de scrisori. Ele vor ajunge la tine la timp. Sa zambesti mereu ca acum . Capul sus , pitico !

Imi pun scrisoarea in cutie si inca zambesc. Ce e rau in asta pana la urma? Ma simt bine ca stiu ca cineva mai tine la mie. Astept urmatoarea scrisoare. Oare chiar ma urmareste sau chiar stie totul despre mine?