FINALIZATĂ
Fugind de destin ai o singură destinație: locul în care a început totul. Te întorci în locul în care s-au scris primele cuvinte ale poveștii, căutând un final. Un final de la care ai multe așteptări, sperând ca măcar o dată viața să...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Capitolul trei: ,,Amintiriîngropate în trecut"
,,Ai ceea ce trebuie pentru a mă elibera,
Nu pot spune că nu sunt ratacită și supusă greșelii."
Inspir puternic și îmi rețin cu greu impulsul de a face cale întoarsă înainte de a apuca să dau interviul și-mi strâng cu putere ochii. Trebuie să o fac! Îmi las pleoapele să se ridice și cu o ultimă gură adâncă de aer pășesc spre ușa din capătul holului.
Îmi încleștez degetele și bat de două ori în lemnul tare, vopsit într-un gri strident. Capul mi se sprijină de duritatea ușii și rămân așa câteva secunde, fără să-mi pese că cineva m-ar putea vedea. Aceasta este ultima mea grijă acum. Am multe altele care-mi transformă fiecare zi într-o nouă bătălie, și care necesită rezolvare urgentă ca să îmi mai bat capul și cu astfel de minorități.
Un ,,intră" rostit prompt îmi dă de înțeles că am primit acordul, iar apoi apăs pe clanță, deschizând larg ușa. Îmi îndrept spatele, încercând să abordez o poziție încrezătoare, dar, totuși, detașată, și îmi mențin expresia rece. Dacă am învățat ceva în toți acești ani, este că prima impresie contează cel mai mult, iar în lumea afacerilor este, de asemenea, la fel de importantă.
Dor, ură și multe amintiri mă încearcă la vederea femeii din spatele biroului. Toate momentele petrecute împreună îmi trec prin fața ochilor ca într-un film nesfârșit, aducându-mi un gol adânc în suflet. Doar amintirile mi-au rămas, atât. Am plecat din Palermo cu zeci de momente imprimate în minte și zeci de urme ale trecutului pe trup ce, chiar și după atâția ani, îmi aduc aminte de tot ceea ce am pătimit de fiecare dată când mă privesc în oglindă.
Iau o gură mare de aer și îmi ridic privirea spre ea. Este mult mai frumoasă decât mi-o aminteam și de zeci de ori decât este prezentată la televizor. Părul blond îi cade în valuri pe spate, iar trupul îi este îmbrăcat de o materialul fin al unei rochii albe, cu un decolteu adânc și aplicații negre. Dar această frumusețe este doar la suprafață. Interiorul nu este la fel ca exteriorul. Sufletul ei este negru, cuprins de răutate, arzând în dorința de bani și putere, dar, cu toate acestea, ea a fost o marionetă, la fel ca mine. Nu a deținut niciodată puterea și nici nu a făcut legile acestui joc murdar, a fost doar un pion cu un rol important, dar care și-a pierdut valoarea după îndeplinirea câtorva ordine. A fost manevrată după bunul plac al bărbatului cu ochii de înger ce și-a pus amprenta asupra trecutului, prezentului și viitorului meu, crezând orbește în cuvintele lui frumoase, ce-i repetau zi de zi minciuni, făcându-i promisiuni în van.
