FINALIZATĂ
Fugind de destin ai o singură destinație: locul în care a început totul. Te întorci în locul în care s-au scris primele cuvinte ale poveștii, căutând un final. Un final de la care ai multe așteptări, sperând ca măcar o dată viața să...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Capitolul patruzeci și opt ,,Decizie cu capricii"
,,Tu și eu, am făcut un jurământ
La bine și la rău.
Nu pot să cred că m-ai dezamăgit,
Dar dovada se află în modul în care doare."
— Știu, spun tare, fără a mă întoarce spre el, și tocmai de aceea am luat o decizie, continui cu tărie în glas. Vreau să fie o căsătorie doar de fațadă, doar pentru ochii lumii și pe hârtie, arunc cuvintele pe care mi le-am tot repetat în minte până acum și aproape că respir ușurată atunci când termin de vorbit.
Aud imediat după aceea cum cheia se rotește în yala de la ușă și înghit în sec, încercând să mă păstrez pe poziții. Odată ce această seară va lua sfârsit, voi putea începe o viață nouă, alături de el sufletește, dar nu și trupește.
— Cât de departe crezi că vei ajunge mințindu-te în felul ăsta? îl aud întrebându-mă, poate prea calm.
— Suficient cât să supraviețuiesc jocului tău, replic și simt cum presiunea din încăpere crește treptat.
Mă izbește ca o furtună de trupul său și rămân fără aer timp de câteva clipe, iar apoi mă trezesc la realitate, în fața oglinzii mari, cu Alessandro ce-mi ține corpul presat de el și cu o expresie pe chip ce-mi provoacă groază. Nu mă sperie nervii săi pe care pare că îi ține în frâu, ci neutralitatea de care dă dovadă. Acel calm, acea expresie ca o stâncă rece, îmi dă toată viața peste cap. Știu că-și poate controla foarte bine simțirile interioare, astfel încât să nu lase nimic la suprafață, însă nu și în momente ca acesta. Credeam că va reacționa altfel, dar m-am înșelat din nou, iar acest lucru îmi arată doar că decizia mea este cea bună. Am nevoie de o pauză de la tot ceea ce înseamnă el și lumea sa.
Par egoistă pentru modul în care gândesc, dar totul s-a revărsat asupra mea, iar singurele persoane pe care le vreau lângă mine în acea perioadă sunt gemenii mei. Îi vreau doar pe ei, chiar dacă o parte a sufletului meu strigă după Alessandro. Dar mă doare fiecare simț în parte gândindu-mă la aceasta seară și astfel ajung într-un punct în care vreau să-l reneg, măcar pentru un timp, însă apoi mă întorc într-un altul din care se aud numai voci ce-mi repetă să nu las nimic să-l îndepărteze de mine, nici măcar eu însămi să nu fac acest lucru, deși eu sunt principala vinovată care a luat această decizie.
— Nu am vrut să fie așa, Amadora, nu am vrut să te las singură în astfel de clipe, însă a fost singura soluție pe care am avut-o. Dacă nu aș fi participat la ședință, nunta noastră ar fi fost ruinată în adevăratul sens al cuvântului. Ceilalți bărbați s-ar fi răzvrătit deoarece eu, fiul celui care-i conduce, și, totodată, cel care va prelua puterea în curând, am lipsit, iar din furia lor s-ar fi putut naște orori pe care nu-mi doresc să le cunoști vreodată. Am un nume de purtat până la capăt, o onoare pe care mi-am câștigat-o singur, un titlu care-mi răpește timp prețios de lângă voi, dar și o soție la care nu voi renunța vreodată, îmi zise apăsat, în timp ce golul din stomacul meu creștea.
