[short story]
Încă din copilărie au fost prieteni buni. Dar cu timpul, lucrurile au început să se schimbe între cei doi. Mai exact, sentimentele și-au pus amprenta asupra lor. Însă vor observa acest detaliu?
Cover by sleepinthemagicgardn
Al șaselea motiv: ,,Te iubesc că ești piesa mea puzzle! Mă văd în oglindă atunci când te privesc. Pentru că deși suntem diferiți, semănăm atât de mult!"
O vorbă spune că mereu opușii se atrag. Acest lucru nu l-am crezut niciodată, până în ziua în care băiatul cu ochii de un albastru pătrunzător, a apărut în viața mea. Mi-a pătruns în inimă, dar și în adâncul sufletului meu, unde cu greu îl mai pot uita. El este totul pentru mine, chiar dacă nu știe. Și uite-mă aici, singură, în timp ce privesc spre ecranul uriaș, un film romantic.
— Mai ai nevoie de popcorn? mă întreabă un bărbat grăsuț, trecut de a doua vârstă.
Îi dau porția mea de popcorn, privind în continuare filmul. Sau mai bine zis, spre cuplul, ce se află la 2 metri depărtare de mine. Nu pot să cred că mi-a urmat sfatul, invitând-o tocmai pe ea în oraș, când eu mă așteptam să mă invite pe mine. Nu o cunosc îndeajuns de bine pe această Clarissa, dar din cele auzite am înțeles că este nou venită în acest oraș și o elevă premiantă.
Observ cum își duce brațul în jurul gâtului ei, iar ea își așează capul încet pe umărul lui. Îmi las privirea în jos, plecând imediat din sală, chiar dacă filmul încă nu s-a terminat sau nu este pauză. Oricum nu mă interesează de film. Tot ce mă interesează este el.
— Rebecca? Ce cauți aici?
Îmi întorc privirea spre persoana din spatele meu, zâmbind pentru prima dată în ziua de azi.
— Știi tu, plictiseală. Așa că am decis să văd un film.
— Dear Love? spune Abbey, în timp ce citește numele filmului de pe poster. Nu prea te văd la acest gen de film, mergând singură. De obicei, preferi să fi în compania cuiva.
— Știu, dar am vrut ceva diferit. Plictiseala își spunea cuvântul.
Privesc în jur, observând cum personale care se aflase mai devreme în sala cinematografică, ies iar o dată cu ei și prietenului meu alături de partenera sa.
— Rebecca, știu că ai mers cu un motiv. Așa că te rog, spune-mi.
— Ți-am spus, mă plictiseam.
— Oh, într-adevăr?! își încrucișează mâinile la piept. Sau poate ai venit fiindcă ești geloasă?
— Eu?! Geloasă? Pe cine? încerc să neg.
Fir-ar!
— Pe prietenul tău, spune în timp ce se așează pe un scaun. Cu toate că suntem prietene, știu că voi doi vă cunoașteți de mult timp, iar tu nu te împaci cu ideea de a-l vedea în preajma altor fetei.
Aici are dreptate.
— Și m-ai știu te-ai atașat de el, încât îți este frică să nu-l vezi suferind. Sunteți atât de diferiți, dar cu toate acestea vă potriviți. Chiar dacă nu își va da seama imediat, tu îi vei fi o prietenă apropiată.
— Dar nu vreau să aștept atât de mult timp.
— Nu e o soluție nici să grăbești timpul, spune Abbey, zâmbind. Toate la timpul lor.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
