La mine in suflet e iarna, ai plecat cu toata caldura si m-ai lasat aici. In frig si ploaie. Poate daca in ziua aceea nu era atat de frig si nu ploua vedeai cat de mult te iubesc. Si crede-ma te iubesc sau mai bine zis te iubeam mai mult de cat iti inchipuiai. M-ai lasat acolo si sufletul meu a devenit una cu vremea de afara. Rece. Furtunoasa. Inghetata. Nu mai am sentimente. Nu mai simt nimic. Cu tine am trait cele mai profunde sentimente, cred ca le-am consumat pe toate si acum inima mea a ramas rece si fara sentimente. Oare va exista un suflet bun, cald si iubitor care sa imi incalzeasca si mie inima?
Povestea noastra a fost un basm frumos, doar ca acest basm nu s-a terminat cu " Si au trait fericiti pana la adanci batraneti". Era prea frumos sa fie adevarat. Sper sa fii fericit cu persoana pe care aia ales-o in locul meu. Imi doresc sa te faca sa te simti fericit si implinit, dar mereu voi avea o intrebare nerostita pe buze. "Ce are ea si nu am eu?"
*Inspira*
*Expira*
Wattpad, nu am mai dat pe aici de ceva timp, la platforma in sine si mai alea la aceasta carte. Intre timp a inceput scoala, am postat o noua carte pe care inca nu m-am hotarat cand o sa o bag din nou in ciorne, destul de curand cred. Voi cum suneteti? Bine? Sanatosi? Ma ingnorati in continuare? Mda, cam vorbesc singura pe aici...
Daca ai ajuns pana aici, multumesc din tot sufletul! Astept parerea ta despre ceea ce am scris si poate tragi un ochi si la noua mea carte.
O seara/dimineata/zi frumoasa!
