Greșeala care mi-a adus fericirea

În urmă cu trei zile

Rutina mă împiedică să preconizez ceva rău. Așa că plec la liceu  liniștită. Prima oră am română, dar sunt chemată la repetițiile pentru dansul de sfârșit de an, ce porcărie!
Suuper! Partenerul meu, respectiv, prietenul meu, David, nu poate veni.     Mama, deși știa că nu e prezent, tot mă întreabă:
- partenerul tau?
-mda...
- nu e la școală?
-mda...
Mama era directorul, iar Ally Markle, era o profesoară de engleză originară din Anglia. M-am bucurat că se înțeleg bine, până când au apărut neînțelegeri între mine și David.
- Caută-ți pe cineva pentru azi...
- Am zis dacă nu vine el, nu fac nimic!
- Domnișoară Adda Moraru!
- Da, mamă...
După noi, au urmat dansurile unor fete. Mă duc în clasă, pentru că mă plictisisem să le mai văd pe alea cum se chinuiesc la câțiva pași...
Deschid ușa la mine in clasă: MANELEE tataaaa! Nu știu de ce, de când sunt cu David, îmi plac manelele , nu că ar fi el manelist, dar ascultă. Erau în clasă niste colege ale mele, Jay și încă doi băieți, parcă. Mă duc și eu între ei ca să nu mă simt dată pe dinafară, iar Jay schimbă melodia, bă, da' a schimbat-o cu "Ty Dolla $ign ft. The Weeknd- or nah" , îmi plăcea și varianta în română, dar melodia asta îmi excita creierul, efectiv, nu mai voiam decât să-mi simt partenerul cât mai aproape și în locul lui am vrut să-l iau pe cel mai pudic coleg, însă s-a oferit Jay! Whattt?! El are iubită, mă rog, nu mă interesa asta acum...oricum eu nu am nicio treabă și eu am prieten, da, prieten.. Nu știu , dar toți exclamau, însă eu și Jay eram superi calmi, eu chiar eram amuzată.
Mi-am cenzurat oricum unele gesturi pentru că mai erau unele colege pe acolo, altfel, cine știe ce ar fi fost.
-vezi că ăsta te filmează!
-cine?!
-ba, prostule! Trimite-mi-l și apoi șterge-l! De fapt, șterge-l acum! Nu mai trimiți nimănui, îl ștergi acum!
PUDICUL NAIBII! Ce-l apucă  pe el să mă filmeze?!
Evident că jumătate de creier nu l-a șters și am primit și eu și Jay video-ul, dar nu numai noi, ci și un alt coleg, care, deși, părtaș la întâmplare, i-a mai cerut și video-ul.
Damn, ce idioți!
Ajung acasă și de-abia aștept să mă schimb. Îmi arunc hainele prin cameră și îmi caut ceva lejer. Ies pe afara, totul era arzător și nesemnificativ... Relația cu prietenul meu scârțâia și așteptam o schimbare. Intru pe messenger îi dau mesaj lui Jay în speranța că voi ieși din plictiseala creată de David:
- Bă', ce a filmat ăla...
- Ă?
- Nu ți-a trimis clipul?
- Ba da!
- Fix asta trebuia să filmeze!
...
- Ce rău îmi pare că nu am făcut echipă cu tine
- Eu vorbeam serios acum o săptămână. Chiar dansam cu tine. Dacă nu ai vrut .
....
Între timp primesc mesaj de la David:
- A zis mama să-ți găsești pe altcineva că eu nu pot să mai repet.
...
In conversație cu Jay:
- Dansezi cu mine?
- Nu pot să te încurc.
- Nu mă încurci!
- Hai...bine...
...
În conversație cu David:
- Spune-i mamei tale că mi-am găsit
- Pe cine?!
- Pe Jay!

Seara primesc mesaj de la David:
- Te simți fericită lângă mine?
- Da(am spus"da" , dar mințeam). Tu?
- Da(cred că și el mințea).
...
Căuta pretexte de despărțire și chiar asta s-a întâmplat. Nu i-am spus ce am făcut eu, nu pentru că nu voiam, ci pentru că nu am luat-o în serios. Deși drept să o spun, Jay era un băiat atrăgător.
A doua zi, după liceu, am petrecut-o învățând pentru un test la română. Ajunsesem să nu mai suport orele de română... Doamneeeeeee! În locul doamnei noastre, a venit o suplinitoare și nu înțeleg nimic! Mai bine sunt autodidact. Spre seară, plictisindu-ma, i-am dat mesaj lui David, cred că eu, în momentul în care scriu povestea e nesemnificativ pentru mine, ideea e că m-am certat până târziu cu el și l-am jignit. Sunt mulțumită că eu am câștigat, pentru că am avut ultimul cuvânt.
A treia zi, ei bine, a fost super, am dansat cu Jay și ne iese, prinde repede și e înțelegător, am rămas setată după David, să mă grăbesc. M-am făcut creață și toți îmi atingeau părul...ufff!
Nu suport să mi se atingă părul... A fost o zi plină, în pauzele dintre dansuri m-a trimis mami să mai lucrez la franceză că miercuri am concurs. Mă anunțase de mult, dar tot de mult, m-am gândit că am să-i spun că nu m-am pregătit și nu pot participa. Off! A fost o zi superbă! Am zâmbit toată ziua și m-am simțit extraordinar!
Următoarea zi...am fost chemată în cabinetul mamei...am fost urgent chemată...nu-mi imaginam ce ar putea fi...Era mama cu doamna de istorie care-i arăta ceva pe telefon. Mi-am văzut tricoul din ziua aceea...
Mi se tăiaseră picioarele. Eram doborâtă! Nu mai știam ce să zic! L-a chemat și pe Jay și pe diriginta lui, adică dna Markle și pe diriginta mea! Mi s-a spus că mă simțeam prea bine...dar de fapt eu nu aveam nicio treabă, chiar nu am luat-o în serios... S-au uitat pe camere de supraveghere.
Când a venit dna Markle am început să plâng. Tremuram toată. Mama a luat ipostaza fermă. I-a chemat pe colegii mei care au primit videoclipul și au văzut că era distribuit multor persoane... inclusiv unui fost al meu...
Eram distrusă, am fost pusă într-o ipostază urâtă. Într-un final m-am ales cu media scăzută la purtare...am fost distrusă, pentru că visul meu e să ajung la Drept...mi-am luat adio de la vis...a urmat morala mamei...m-a amenințat de față cu toți că nu mă va mai ajuta niciodată, dar acasă m-a susținut. O iubesc! Dar în situația asta nu poate face prea multe...
Am fost sancționați toți trei: eu, Jay și cel care a filmat. Îmi părea rău și pentru Jay, pentru că și el are visul lui și i-am afectat viitorul.... Îmi pare rău!
Nu se va mai întâmpla! Nu știu ce a fost in mintea mea! M-a luat valul! Regret ce am făcut ! Voi remedia totul! Voi învăța gramatica limbii franceze, mami! Voi învăța pentru facultate! Voi învăța la toate materiile! A fost doar o stare de euforie!