2.Albus Severus Potter si Secretele Ascunse ✔

Epilog

10 ani mai tarziu

Desi avea doar douazeci si doi de ani, Emmei i se parea ca traieste de o eternitate. Se obisnuise sa-si schimbe infatiseara dupa cum se simtea, iar in dimineata respectiva alesese sa aiba parul lung, negru pe care il avusese in anii de scoala, ochii verde smarald. Arata tanara si dragua, ceea ce era si intentia ei.

Isi lua hanoracul negru din cuier si pleca spre vechea cladire de la marginea proprietatii. Alesese sa se imbrace ca o Incuiata, cu niste blugi si un tricou verde, simplu, stiind ca nimeni nu avea sa-i spuna nimic. Saluta cu o inclinare a capului pe paznicul cladirii, pasind pe coridorul familiar pana ajunse la o usa de fier pe care o deschise cu setul ei personal de chei.

Intra inauntru si inchise usa in urma ei, abia apoi uitandu-se in jur. Datorita influentei ei pe langa Regele Vrajitorilor, Emma i-ar fi putut face rost de conditii mai bune de trai, dar James Potter era mult prea incapatanat pentru a accepta. Asadar, mobila celulei sale se componea doar dintr-un pat, la fel ca toate celelalte.

Ocupantul celului statea intins pe pat, cu ochii inchisi, dar se ridica imediat ce auzi usa inchizandu-se. Avea pielea palida de la lipsa soarelui, parul negru tuns atat de scurt ca ii statea lipit de cap - Emma reusise cu greu sa-l convinga sa accepte cel putin o tunsoare -, cu barba nerasa de o saptaman.

- Emma, zise el, imbratisand-o.

De la moartea fratelui ei, Lily Luna Potter locuia in Londra Incuiatilor, lucrand ca bibliotecara pentru a se intretine pe ea si pe baietelui ei de un an si jumatate, Albus James. Evelyn Reacredinta, cealalta mama a lui Albus, lucra si ea, ca profesoara la o scoala din apropiere, dar abia le ajungea ce castigau.

Emma Krum se oferise in repetate randuri sa le ajute, dar Lily o refuzase mereu, politicos, dar ferm. Nu voia bani patati cu sange. O invinuia pe Emma pentru moartea fratelui ei, iar singurul motiv pentru care o primea in casa ei era ca sa primeasca vesti despre James, Scorpius si Rose.

Aruncandu-si pelerina intr-un cuier, Lily patrunse in camera de zi, unde Evelyn o astepta, jucandu-se cu Albus. Facea niste pene sa zboare, iar micutul Albus incerca sa le prinda.

Lily se stramba.

- Stii ca nu-mi place cand folosesti magie, comenta ea, asezandu-se pe canapea.

- A sunat Hugo, o informa Evelyn, ignorandu-i total comentariul. 

- Pentru ultima oara, nu vreau sa mai aud nimic de lumea vrajitoreasca. E deja destul de greu ca trebuie sa o suport pe vipera aia de Krum ca sa aflu vesti despre fratele meu, nu mai am nevoie si de Hugo care sa ma bombardeze cu vesti proaste.

Evelyn tacu, decizand ca era mai bine sa nu-i spuna lui Lily ca Hugo sunase sa o anunte de moartea lui George.

- Daca ultimul lui Horcrux a murit, reflecta Cora cu voce tare, stand cu capul in poala lui Locan si cu picioarele intinse pe tot lungul canapelei, asta inseamna ca poate fi omorat.

- Dar de ce ai vrea asta? intreba Locan, mangaindu-o pe par. Nu e ca si cum nu e obligat sa faca tot ce doresti.

- Da, raspunse Cora, si asta e bine. Dar vreau ca asta sa fie puterea mea, de mine sa se teama oamenii, nu de el.

- Regina Cora, murmura Locan visator. Suna bine.

- Nu-i asa?

- Tot nu cred ca Tom a facut bine ca i-a omorat pe Potteri si pe cei doi Weasley, murmura Cora dupa un timp. I-a transformat in martiri, iar daca o sa fie cineva vreodata destul de nebun incat sa incerce o revolutie, o sa fie din cauza lor.

- Te rog, facu Locan. Tu esti singura care iti mai amintesti de Harris Porter si compania. Nu te mai ingrijora atat de trecut si gandeste-te la prezent. De exemplu, ce ai de gand sa porti maine la balul de ziua ta?

N.A. Si asta a fost tot. In sfarsit am terminat. As aprecia pareri legate de final/volum/intreaga carte. Daca v-a placut cartea, va recomand Misterele Intunericului care e de fapt ASP dar imbunatatita si faptul ca ati citit ASP nu va da spoilere la MI pentru ca au plot diferit. Si cam atat. Ne mai vedem. (pe la alte carti cel mai probabil) Bye