An unbreakable soul ✔

Capitol special ^2^

N/A : Din nou, tin sa mentionez ca actiunea din acest capitol nu are asa mare legatura cu actiune din restul cartii.

***

Kai POV

-Erik, aminteste-mi, te rog, unde naiba mergem?
-Mergem la ca sa o luam pe Layla-san, mi-a raspuns brunetul zambind.
-Si de ce o luam?
-Pentru ca i-am promis ca diseara vom merge in parcul de distractii.
-Stai,cand dracu' am promis eu asa ceva?! am exclamat nervos.
-Tu,niciodata. In schimb, eu...
-Erik, tocilar nenorocit, uneori esti... ! eram gata sa-l iau de gat si sa-l sufoc, dar m-a intrerupt.
-Uite-o pe Layla-san!

Mi-am îndreptat privirea catre locul unde arata. Nici nu mi-am dat seama cand am ajuns in Skate Park. Am putut sa vad o gramada de adolescenti -baieti si fete deopotriva- ce se dadeau cu skate-urile, rolele sau mai stiu eu ce. Am putut sa o observ pe Layla pe o rampa destul de inalta, ceea ce e nostim, caci ei nu-i plac inaltimile, ba chiar ii e frica. Dar pare in largul ei acolo. Vorbea si radea cu niste fete si baieti, si nu parea sa ne fi observat, asa ca am strigat-o.

-Oi! Idioato!

Acesta se intoarse catre mine si se uita urat, dar dupa ne facu cu mana. Le spuse ceva prietenilor(?) ei, acestia zambindu-i si facandu-i cu mana, plecand. Layla isi tranti skate-ul pe jos si vru sa coboare, dar cineva trecu pe langa ea si o imbranci, dezchilibrandu-se.

-Oi! am strigat speriat.
-Ai grija! striga si Erik, insa degeaba. Deja casuze de pe rampa.
-Layla!

Am alergat catre ea, dar stiam ca nu voi ajunge al timp. La naiba!
Insa, cineva a reusit sa o prinda la timp -era si pe skate. S-a oprit si a pus-o pe Layla jos, eu si Erik venind in fuga la ei.

-Layla-san! Esti bine? Esti ranita? intreba panicat Erik, examindu-i mainile satenei.
-Sunt... sunt bine, spuse ea zambind stramb,insa tremura putin. Dar nu am sa ma mai urc nici moarta pe rampa aia.

Am rasuflat usurat si am zambit. Se pare ca Layla era bine. Insa, daca as fi putut, l-as fi stras pe ala care s-a izbit de ea si a lasat-o sa cada.
Mi-am intors privirea catre cel -da, era un baiat, desi la ce par are as fi zis ca e fata- care a salvat-o pe Layla din a isi rupe ceva. Avea cam aceasi inaltime ca Layla, par lung si rosu ce era impletit, ochi la fel ca focul, un tricou larg, o pereche de pantaloni albastri si o pereche de adidasi negrii. M-am incruntat. Nu parea sa fie de aceasi natiune cu noi.

-Mersi ca ai salvat-o pe idioata asta, i-am zis roscatului, iar acesta se uita la mine si zambi.
-Doar nu era sa-mi las prietena sa cada.
-Nani? am zis confuz.
-Nu se poate... s-a auzit vocea socata a Laylei. Avea un zambet imens pe fata. Huang Fu! striga ea fericita, dupa care sari in bratele roscatului.

Mi-am manjit ochii si am strans din buze. Nu-mi mai place baiatul asta.

-Nu-mi vine sa cred ca esti tu! spuse ea chicotind. Ce cauti aici?
-Sunt in vacanta cu parintii. Am vrut sa te anunt ca vin, insa nu am reusit, a zambit Fu naiba sa-l ia.
-Sokka. Totusi, este o surpriza placuta, zambi si Layla.

Am dischis gura ca sa-i intrerup, insa Erik mi-o lua inainte (desi, intr-un mod mai politicos decat as fi facut-o eu).

-Imi cer scuze ca va stric momentul, dar... nu mai continua, era de la sine inteles ce voia brunetul sa zica.
-Oh,da, rosi jenata Layla si se desparti de roscat. Baieti, el e Huang Fu. Un bun prieten de-al meu din Beijing. Fu, ei sunt Erik si Kai.