~Perspectiva lui Noah~
Dupa inca cateva zile de stat in spital, am plecat acasa.
-Ce bine e acasa!
-Chiar asa! Mai ales dupa aproape 2 saptamani de stat in spital.
Am mers catre ea, am prins-o usor de talie si am sarutat-o incet. Ea mi-a raspuns la sarut apropiindu-se de mine si imbratisandu-ma.
Ma simteam asa bine langa ea.. Era singura persoana care chiar e importanta pentru mine.
Ziua urmatoare, la scoala a venit o pitipoanca la mine si a inceput sa urle:
-Tu!! Tu esti cel care l-a trimis pe Alexutzu la scoala de corectie! Te urasc! El era iubirea mea de-o viata! Cum ar fi daca eu ti-as omori tarfa?! Ha? Zi ma! Vrei sa-ti omor tarfa?
-Sa nu ii mai zici tarfa in viata ta!
-Ca de nu ce?
-Ca de nu o sa ai de-a face cu mine!
-Dar sunt fata!
-Nu-mi pasa! Nimeni nu se ia de Andy! Ai priceput?
-Nu! N-am priceput!
-Atunci esti proasta!
-Ce?! Eu proasta? Nu eu m-am mutat din clasa a 8-a singura, da?
-Asta nu e probelma ta!
Toti copii de pe hol au inceput sa urle la mine:
"De ce ni le-ai luat pe Alexutzu?!"
"Toti te urasc! Sinucide-te!"
Si altele...
Deci tot eu sunt ala rau dupa ce ala m-a bagat in spital si din vina lui sunt anemic! Logic, nu?
CITEȘTI
I never had a happy ending...
Teen FictionNoah Adams. Un baiat prietenos si cuminte. Viata lui este exact asa cum orice copil si-ar dori. Totusi, dupa moartea surorii sale, viata lui va lua o intorsatura brusca si neasteptata.
