Best Of Me

Lips

Kaira's POV

A doua dimineata dupa ce am luat masa eram deja in avion spre Seoul,Jimin si cu mine nu am prea vorbit dupa ce mi-a spus aseara si asta ma bucura putin pentru ca eu inca eram fragila in preajma lui.
Dupa ore nesfarsite de zbor si mersul cu masina am ajuns acasa intr-un bun final.
Majoritatea s-au dus sa doarma pentru ca erau extrem de obositi de la diferenta fusului orar pentru ca acum in Coreea era seara,eu,V,Jin si Suga eram in living vorbind diverse pentru ca decat noi nu aveam somn.

-Si Taehyung! Ce planuri ai pentru ziua ta?

Aproape uitasem ca peste cateva zile e ziua lui,noroc cu intrebarea lui Jin.

-Nu prea multe,tinand cont ca parintii mei nu vor putea fii aici o sa stau in casa poate iesim toti undeva...nu stiu.

-Hai Tae! Faci 23 trebuie sa te distrezi!

-Mersi Kaira....dar au trecut vremurile cand ma bucuram de aniversarea mea,acum simt doar ca imbatranesti.

-Macar tine minte ca Jin e mai batran si intreaba-te oare el cat mai are pana isi i-a primul baston?

Toti am ras la glumita lui Suga inafara de Jin care a aruncat cu o perna in el.

-Gata lume eu ma duc sa dorm e deja tarziu !

M-am ridicat de pe canapea si am urcat la etaj fiind gata sa intru in camera lui Jimin pentru ca nu mai puteam dormi pe canapea, spatele ma durea ca naiba de la ea dar chair inainte sa intru vocea lui Taehyung m-a oprit iar acesta a ajuns imediat langa mine.

-Da Tae?

-Kaira...de fapt...scuze, nu stiu de ce te-am oprit.

-Tae, daca vrei sa-mi spui ceva stii ca imi poti spune orice nu ??

Acesta si-a ridicat privirea privindu-ma direct in ochi,atmosfera era extrem de tensionata intre noi la fel ca in seara cand a incercat sa ma sarute.

-De fapt....nu voiam sa iti spun nimic...doar voiam sa te i-au in brate si sa iti spun cat de importanta pentru mine.

Acesta s-a apropiat de mine si m-a prins intr-o imbratisare stransta.
Dupa ce s-a departat de mine putin bratele sale au ramas tot pe corpul meu iar capul lui era extrem de aproape de al meu,corpurile noastre erau lipite si simteam cum usor incep sa ma apropii de perete.
Puteam sa-i simt respiratia profunda pe buzele mele la fel si privirea pana cand si-a ridicat ochii asupra alor mei si apoi prin surprindere buzele sale erau lipite de ale mele intr-un sarut mai diferit ca cel de la MAMA,cu mai multe emotii pe care nu le puteam descrie,nu stiam de ce ii raspundeam la sarut si de ce nu il dadeam la o parte, in inima mea era tot Jimin iar in capul meu ii puteam auzi vocea trista si fata daca ne-ar vedea.
Buzele lui V se miscau frenetic pe ale mele iar eu ii raspundeam cu toata fiinta mea,poate nevoia din mine de a simtii niste afectiune carnala era de vina dar asta nu ma justifica de loc si o stiam iar vina dar si placerea ma mancau pe interior in mometul asta.

Dintr-o data am fost opriti cand usa de langa noi s-a deschis si am stiut cine a iesit din camera pentru ca era a mea.
V s-a departat de mine dar deja era prea tarziu,Jimin era in fata noastra cu lacrimi in ochi dar si cu privirea de speriat.
Avea pumnii inclestati ca maxilarul si atunci cand si-a ridicat pumnul sa-l loveasca pe V am simtit cum imi sare inima din piept dar n-a facut-o,s-a oprit fix inainte sa-i atinga fata si si-a lasat mainile pe langa corp mai relaxat,ne-a privit pe amandoi cu lacrimi in ochi si apoi a spus cu vocea tremuranda si ragusita:

-Imi este scarba....

Inima mea simtea ca nu mai putea duce iar eu voiam doar sa ma inghita pamantul pentru ca stiam ca si eu am facut asta cu el cand l-am vazut cu Solar,Jimin a fugit pe scari in jos apoi am auzit cum usa de la intrare se tranteste.
Lacrimile imi inundau fata dar am incercat cand usa de la camera copiilor s-a deschis iar acestia au aparut in dreptul ei.

-Eomma?? Ce se intampla?

-Nimic ...te rog micutule du-te inapoi in camera,mami trebuie sa se duca pana afara.

Acesta m-a ascultat si a intrat inapoi cu Han-Na inapoi in camera.
Am dat sa fug dupa Jimin afara in speranta ca il voi putea gasi pentru ai explica totul dar vocea lui V m-a oprit din nou.

-Kaira...imi pare rau...

-Tae....doar du-te si culca-i pe cei mici inapoi...te rog.

Nu i-am mai spus nimic si am fugit jos incaltandu-ma cat de repede am putut fara sa imi mai i-au ceva pe mine.

L-am vazut pe Jimin cum statea sprijinit de gardul casei dar cand mi-a opservat prezenta a plecat,am incercat sa grabesc pasul dar acesta era mai rapind decat mine,a traversat pe partea cealalta si m-am luat dupa el dar fix la mijlocul drumului am putut auzi doar un claxon puternic ce m-au facut sa imi intorc capul vazand o pereche de faruri apoi tot ce am simtit a fost impactul cu masina ce m-a propulsat la pamant si zapada rece ce imi face corpul mai rece ca niciodata.

-Kaira!!!!!

Apoi totul a devenit negru....