Vocea lui Felix se scufunda în adâncul inimii lui Changbin, zvâcnind fiecare nerv în coborârea sa. Ceva despre fiecare cuvânt acompaniat de un vag accent australian, mișcându-și limba fără niciun efort îi dădea fiori. (Doar mie mi se pare că sună cam... ciudat? :))) )
Changbin nu putea să vorbească, din nou. Ceea ce vroia să spună era blocat în fundul gâtului său, într-o cușcă fără cheie. Respirația lui s-a accelerat câtuși de puțin în timp ce Felix vorbea cu aproape deloc entuziasm.
'Ce s-a întâmplat?' Changbin vroia să-l întrebe pe băiat, dar din nou, cheia de la acea cușcă din gâtul lui aparținea spectatorului sentimentelor sale, cel care i-a schimbat viața într-o scurtă perioadă de câteva săptămâni, iar el nu știa cum să se obișnuiască cu asta.
"Apusul e minunat în seara asta."
Trebuia să fie de acord, cu toate că iubea răsăriturile puțin mai mult, amestecul de roz, auriu și portocaliu era hipnotizant. Ca vopseaua acrilică pe o pânză albă, acoperind lumea și prezentându-și frumusețea în fața tuturor, era prea frumos să îl urăști.
"Știi, încă nu ți-am auzit vocea ca lumea. Ai spus un cuvânt data trecută când am vorbit dar a fost suficient ca să-mi facă inima să o ia la goană. Mi-ar plăcea să o aud din nou într-o zi."
Dar efectul hipnotizant pe care apusul îl avea asupra lui Changbin s-a oprit pentru o fracțiune de secundă când a auzit aceste câteva fraze venind de la persoana pe care, într-adevăr, îi plăcea să o asculte.
"Poate când o să te duc în acea călătorie în afara țării, voi câștiga privilegiul de a o auzi."
Primul capitol din spamul de azi ^^
CITEȘTI
Vibes | Changlix [română]
Fiksi PenggemarBăieții rămân băieți All rights reserved to the author @lovebins Toate drepturile rezervate autoarei @lovebins