Naratoarea pov.
-Tată eu... am fost la o prietenă din iad, spune Sara.
-Noaptea?
-Da tată , am fost la Aura tată. Ştii că timpul din iad decurge dinferit față de cel din lumea oamenilor. Acolo e mereu noapte. Nu există lună sau stele şi de aceea e mereu cam întuneric. Pământul, sau mă rog , cea ce numim noi pământ , mai că îți arde tălpile când calci p e el. Singurul lucru care generează lumină e focul care e peste tot şi casele demonilor sunt făcute din piatră. Şi ştii că demoni au momente când stau treji , ca şi cum ar fi ziuă , şi momente când dorm dacă vor , ca şi cum ar fi noapte. Ea nu a vrut să doarmă , aşa că am fost la ea.
-Să zicem că te cred, zise Sebastian. Dar unde este badigartul tâu?
-La el acasă tată, spune Sara.
-Bun! Mâine , când va veni , vreau să îi spui că vreau să îl concediez , pentru că vreau să angajez o femeie ca badigard ca să te apere tot timpul. Şi noaptea şi ziua.
-Tată , dar de ce? întreabă Sara
-Ca să te protejeze mai bine, spune Sebastian .
- Tată , nu am comentat niciodată când mi-ai spus ceva. Dar acum cred că eşti prea strict. Am 17 ani. Vreau să fiu şi eu liberă, spune Sara.
-Mama ta ți-a băgat în cap porcăriile astea . Nu-i aşa? spune Sebastian
- Nu tată , nu mi le-a băgat nimeni în cap. Nu mai sunt o fetiță mică ca să poată cineva să îmi bage în cap ceva. Asta este părerea mea sinceră , spune Sara.
-Sara , vreau doar să te protejez. Mai târziu vei înțelege. Nu fac asta ca să te fac să suferi, spune Sebastian.
-Tată , aş putea înțelege şi acum dacă mi-ai spune. Dar nu îmi spui nimic. Nu mi-ai spus nimic niciodată. Şi poate că nu faci asta ca să mă faci să sufăr , dar mă faci să sufăr extrem de mult. Nu am deloc voie să fiu şi eu ca o adolescentă de vârsta mea. Nu am voie se ies la un suc. Nu am voie să merg cu gaşca în vacanță. Nu am voie să merg în excursii, doar cu badigardul după mine. În iad merg mai mereu numai cu tine , sau cu unchiul meu când se întoarce acasă după ce vine în vizită , spune Sara cu lacrimi în ochi.
- Hai să încheiem discuția asta. Mă voi duce în camera mea şi a mamei tale şi voi vorbi cu ea, spune Sebastian închizând uşa.
După ce se Sebastian pleacă , Sara se aşează pe canapea şi începe să plângă.
Sebastian
Nici mie nu îmi place să fiu atât de dur şi atât de strict cu Sara , dar nu am ce să fac. Prietenii lui Albert sunt încă liberi , i-ar el mai are puțin şi iese din închisoare. Intru în dormitorul meu şi al lui Katin , mă aşez pe pat şi ea spune:
- Ai fost la Sara?
-Da , spun eu. Numai că fusese în vizită pe la o prietenă şi după ce a venit ne-am cam certat pentru că a spus că sunt prea strict cu ea.
- Păi cam aşa este, spune Karin. Ştiu că vrei să o protejezi , dar cred că ar trebui să îi mai oferi şi ei puțină libertate.
-La 18 ani îi voi da puțină libertate. Dar acum încă nu şi-a cunoscut rădacinile puterilor ei şi nici nu îşi cunoaşte toate puterile şi nici nu le poate controla. Plus că ştii de cine vreau să o protejez.
- Ştiu , şi facem cum spui tu. Dar eu tot cred că ar trebui să îi acorzi şi ei puțină libertate. Până la urmă e adolescentă.
Karin
Simt cum Sebastian îşi pune mâna pe o parte a gâtului meu şi spune:
-Hai să vorbim mai târziu despre asta. Acum... de ce timp tot spun că vreau să te muşc ca să te transform în demon. Dar ai fost prea ocupată ca să fac asta.
Da , de ceva timp Sebastian vrea să mă muşte ca sâ mă transforme în demon, dar nu am prea vorbit despre asta pentru că nu am avut timp.
-Sebastian... cred că ar trebui să mai vorbim despre asta, spun eu punândui lui Sebastian mâinile pe piept şi oprindul chiar atunci chiar atunci când îşi scoatea colții şi se apleca ca să mă muşte.
- Ce să mai discutăm? spune el
- Păi aş vrea să îți pun câteva întrebări legate de demoni dacă tot vrei să mă transformi. Plus că nu mă simt prea bine, spun eu.
- Vei fi bine. Dar ce întrebări vrei să îmi pui? spune Sebastian
-Bine... Dacă voi fi demon... va trebui să mă hrănesc cu sufletele oamenilor , sau ca demon transformat mă pot hrăni şi cu mâncare normale? întreb eu
- Păi un demon pur-sânge se poate hrăni şi cu sânge normal. Însă nu pot rezista prea mult timp fără a se hrăni cu suflete pentru că asta e hrana lor vitală. Dar în cazul unui demon care nu este demon pur-sânge , lucrurile nu stau aşa . Un demon care nu este demon pur-sânge poate să mănânce mâncare normală şi poate rezista fără să mănânce suflete.
- Ok. Demoni...pot crede în Dumnezeu?
- Păi de obicei nu cred în Dumnezeu pentru că noi suntem creaturi întoarse împotriva raiului şi a tot ce este legat de Dumnezeu. Dar mai există şi excepții în cazul oamenilor transformați în demoni . Deci tu poți crede în Dumnezeu dacă vrei. Alte întrebări?
-Vreau să mai întreb un singur lucru. Va durea?
- Nu va durea chiar atât de tare. Vei simții doar nişte înțepături.
-Ok...
-Acum... nu îți fie frică, ci doar întindete pe pat.
-Ok, spune Karin.
Naratoarea pov.
Karin se aşează pe pat întinsă. Sebastian se pune deasupra ei şi îşi scoate colții. Lui Karin i se face frică şi văzând asta spune:
- Nu îți fie frică. Nu îți voi face nimic rău.
Sebastian o muşcă.
-Au... ai spus că... nu va durea... , spune Karin după care leşină.
Peste câteva minute Katin se trezeşte şi spune:
-Ăm... m-am transformat? Nu simt nimic.
-Haide să verificăm! Punete în fața oglinzii şi dacă la câteva minute după ce te-ai trezit îți vor apărea coarnele şi aripile înseamnă că te-ai transformat. Dacă nu , înseamnă că nu te-ai transformat, spune Sebastian.
- Şi dacă nu m-am transformat?
- O să vezi.
După câteva minute Karin nu s-a transformat. Atunci Sebastian spune:
- Îmi pare rău că nu te-am transformat acum. Mai există o modalitate. Şi legea mă cam obligă să o fac dacă am făcuto pe asta.
-Ok... Ce modalitate mai există?
- Păi... înainte de a face acelaş lucru pe care l-am făcut adineauri, adică să te muşc, trebuie să te... omor.
Karin se sperie şi începe să fugă prin cameră.
-Stai! spune Sebastian luând un cuțit de pe birou şi începând să fugă după ea.
Si chiar atunci când Karin era pe cale să pună mâna pe clanța uşii de la cameră, Sebastian o prinde cu brațul de după talie şi o spropie de el. Ea se zbate , dar tot nu reuşeşte să scape din strânsoare.
- LASĂMĂ! NU VREAU SĂ MOR, strigă Karin.
-Karin , nu o să te omor de tot, spune Sebastian.
Sebastian o întoarce pe Kari către el şi spune:
- Nu ai încredere în mine?
-Ba da , dar nu vreau să mor, spune Karin plângând.
Sebastian o trâteşte pe Katin pe pat şi se pune rapid deasupra ei.
-LASĂ-MĂ! NU!
Krin începe să se zbată , dar tot nu poate scăpa.
- Îmi pare rău Karin! spune Sebastian cu lacrimi în ochi
Sebastian ridică cuțitul şi o loveşte de mai multe ori pe Karin cu cuțitul în piept. După asta a muşcato şi a văzut cum în câteva secunde rana adâncă pe care i-o provocase el s-a vindecat şi Karin s-a trezit.
-Acum pot spune că te-am transformat în demon. Ai airipi! Ai coarne! Ai colți şi o coadă foarte drăguță , spune Sebastian.
Karin este uimită şi se uită în toate direcțiile în jurul corpului său ca să vadă. Dar nu apucă să facă asta mult timp pentru că Sebastian o sărută tandru după care spune:
- Acum că te-am transformat ai vrea să mai facem şi noi ceva ca între soți?
- Da , spune Karin zâmbind.
Şi cred că ştiți practic ce a urmat.
*
Sara era în camera ei de unde îl sună pe Kevin şi spune:
- Iubitule , vei fi acasă sâmbăta viitoare?
- Da , iubito. De ce întrebi? spune Kevin
- Întreb pentru că vreau să îți fac o surpriză , spune Sara.
- Atunci poți veni la mine acasă pentru că unchiul şi mătuşa mea vor fi plecați, spune Kevin.
- Bine , pentru că vreau să îți arăt ceva ce cred că îți va plăcea. Mă rog , unele lucruri , spune Sara.
- Bine draga mea! Dacă e vorba de tibe cred că îmi va plăcea totul, spune Kevin.
CITEȘTI
Oameni și demoni 2
ActionAceastă carte este continuarea cărții Oameni și demoni . Și conține tot o poveste de iubire. Iubire ce va fi interzisă de părinți. Dacă vreți să aflați mai multe lucruri , dacă vreți să aflați ce se întâmplă cu personajele , dacă totul se v...