Anunț la sfârșit! Vă rog citiți!
Autoarea *P.O.V*
Jungkook era acasă cu Taehyung. Era aceeași seară când Jimin plecase la acea întâlnire a lui cu Yoongi. Jungkook se tot întreba dacă Yoongi a acceptat cererea nebunească a lui Jimin.
Nebunesc? Da, pentru că nu e firesc să ceri pe cineva în căsătorie dacă nici măcar nu sunteți împreună. Nici măcar nu era sigur ca Yoongi îl place, și totuși, Jimin a făcut acest pas, pe care oamenii îl fac în câțiva ani, în doar câteva luni.
Culmea? Da, pentru că Yoongi avea înainte sentimente pentru Jungkook. Și partea tristă e că poate încă mai are.
Ciudat? Da, pentru că cei doi nu au fost împreună până acum. Plus că au vorbit o singură dată despre capitolul 'noi doi'.
Prostesc? Cu siguranță, căci acel gest le-ar fi putut strica prietenia. Iar dacă acest lucru s-ar întâmpla, Jimin ar fi devastat căci el ține enorm de mult la Yoongi.
Dacă stai să te gândești, Jimin a luat decizia oarecum corectă. Ce poate fi mai corect decât ceva nebunesc, culmea, ciudat și prostesc? Dacă nu făcea asta acum, o făcea mai încolo... așa că e tot una.
Deși poate, dacă mai aștepta un timp, sentimentele lui Yoongi erau mai garantate... acum ele au fost o incertitudine...
－Tae? spune cel mai mic.
－Hmm?
－Ce crezi că s-a întâmplat la întâlnirea lui Jimin?
Faptul că Jungkook l-a întrebat pe ce crede că s-a întâmplat, arată nu numai faptul că lui Jungkook îi pasă de părerea hyung-ului său, ci și că lui chiar îi pasă de ce se întâmplă cu Jimin.
－Depinde...
－Depinde de ce?
－Păi... de vremea de afară, de florile de pe masă... de sentimentele lui Yoongi, tontule!
－Și... spune Jungkook după câteva clipe de tăcere, ce crezi ca simte Yoongi?
－Îl cunosc de puțin timp, dar în același timp, de destulă vreme încât să pot să știu că Yoongi e complicat. E secretos... Yoongi e spontan. Niciodată nu ști ce gândește, niciodată nu poți anticipa ce va face. Nu poți să-ți dau seama nici de sentimentele lui...
－Uau.. spune Jungkook în timp ce își lăsa în jos privirea, nu știu cum a avut Jimin curajul să o facă... dacă refuză?
－Dacă refuză, îi răspunde cel mai mare, ori nu își vor mai vorbi niciodată iar Jimin va suferi luni la rând...
－Ori?... îl îndeamnă pe Taehyung să continue.
－Nu, doar atât e. Nu mai există nici un ori... Nu cred că se va sfârși altfel dacă Yoongi refuză... spune cel mai mare cu regret în voce.
－Ce-i drept, după o cerere în căsătorie, nu prea mai poți păstra o relație de prietenie cu persoana care te-a cerut dacă tu ai refuzat...
－Dar dacă nu a refuzat?
Jungkook nu luă în calcul varianta că Yoongi a acceptat cererea în căsătorie. Era așa un tont că nu se gândise și la asta... Se simțea ca și cum era un prieten rău... deși știa că nu e.
－Dacă Yoongi nu a refuzat... Jimin va fi cel mai fericit băiat de pe tot Globul.
－Ști, continuă Taehyung, mă tot întreb dacă Jimin a formulat cererea în căsătorie mai diferit... adică... oare a spus ceva de genul 'vrei să fi acadeaua din viața mea?'.
