Autoarea *P.O.V*
A doua zi, s-au trezit imbratisati. Jungkook s-a trezit primul si, a observat urmele de lacrimi de pe obrajii lui Taehyung.
Pentru un baiat care pare atat de puternic, Taehyung era atat de fragil.. In urma atator evenimente triste nici nu era de mirare.
Jungkook s-a ridicat din pat sarutandu-l parinteste pe Taehyung pe crestetul capului.
Desi i se parea atat de trista situatia pe care Taehyung o indura, il intelegea. Pana la urma, parintii lui Jungkook au divortat cand el era mic. Mama sa s-a recasatorit, iar tatal, ei bine, nu mai stie absolut nimic de el.
Era greu pentru amandoi.. La varsta de 4 ani, sa iti pierzi unul dintre parinti, e greu, nu? Jungkook se simtea abandonat de catre tatal lui, dar sotul mamei sale, era un om bun.
Intotdeauna glumea cu el, intotdeauna il facea sa
rada. Ii era.. tată. Un tata pe care pana atunci nu il avuse..
Mama si sotul ei, au plecat in Japonia, la munca, lasandu-l pe saracul Kookie singur in apartament. Ei bine, asta cand era clasa a 11 a.
Mama sa, actuala doamna Hoki, a venit acasa ultima data, de Craciun, anul trecut.
Era Septembrie, iar Jungkook abea astepta sezonul Craciunului, dar mai erau 3 luni.. Saracutul Kookie.. Abea isi astepta mama.
Desi Jungkook isi dorea sa fi urmat o facultate, sa studieze ceva, sitoatia financiara nu i-a permis. El nu fuma, nu avea nici un viciu.
De cand Taehyung a aparut in viata lui, singurul sau viciu, purta numele de Kim Taehyung. Micutul nu putea fara Tae.
Pur si simplu simtea ca nu rezista daca Tae nu era alaturi de el.
Jimin.. Jimin insa a crescut la un orfelinat pana la varsta de 8 ani. El nu avea nume de familie inainte ca doi oameni cu suflet mare, doi ingeri cum ii numea Jimin, au aparut si l-au salvat din acel iad.
Da, l-au salvat. Da, iad. Era greu pentru oricine acolo. Copii trebuiau sa indure frig, foamete, conditii mizere de trait, fara jucarii, fara dulciuri, si portia lor de mancare era cat un pumn de bebelus, fie cartofi piuré, fie orez fiert. Nici vorba de carne sau altceva..
Si, ca si cand nu ar fi fost destul, femeile responsabile cu educarea si cresterea acelor copii, orfani, ii bateau, ii batjocoreau.
Jimin a plans de bucurie in ziua in care a fost adoptat.. Ura fiecare zi petrecuta in acel.. loc rece, cu oameni cu inimi reci..
Cei doi s-au cunoscut cand familia lui Jimin s-a mutat pe aceeasi strada. Au devenit foarte buni prieteni inca de atunci.
La inceput, Jungkook l-a invatat cum sa se joace, cum sa faca (,) castele din nisip, cum sa joace fotbal si multe altele.
Acum, mama lui Jimin, impreuna cu tatal sau si cu sora sa mai mare, au plecat undeva in Europa, ca sa munceasca.
Ei aveau o companie destul de mare si de cunoscuta. Mama lui Jimin ii trimitea frecvent bani fiului sau. Jimin ii strangea pentru a-si cumpara o casa mare, unde sa locuiasca cu Jungkook, si acum cu Taehyung.
Poate si cu Yoongi, de ce nu?
Jimin il cunoaste pe Jungkook mai bine ca oricine. Cei doi nu sunt numai cei mai buni prieteni, sunt ca fratii.
Poate chiar si mai mult. Ei nu si-au pus niciodata problema de a simti ceva unul pentru altul, ca sa fie, nu stiu, *iubiți*... Dar da, se iubeau. Ca.. mai mult ca fratii. Mult mai mult ca prietenii. Dar nu ca iubiți.
Acel sentiment pe care il ai fata de prieteni.. nu il poti explica. Ii iubesti, nu in aceeasi masura, dar ii iubesti enorm, mult mai mult ca pe niste prieteni, mai mult ca pe frati, dar niciodata ca pe niste iubiti.
