M-am găsit, zbuciumat, al timpului străjer
Pândindu-i trecerea-n feciorimea revederii tale
Iar în estuarul minții noastre , scurgându-se din cer
Fluvii se revarsă peste malurile-ți opale.
Două șine de oțel, cu o singură răscruce
Și-au dat un randez-vous pe-un peron plăsmuit
Și-ntrun salt, că dintr-un arc două puncte să apuce
Ale boltei apei fraie pe corăbii de-afganit.
De-a curmezișul unei katane se scurg picuri în duete-
O plăcere copioasă și-un amalgam de ispitiri -
Ce pătează-n ruginiu ale cetelor livrete
Cu verdicte inconcludente, neterminate-n răzvrătiri-
La capăt de război, tot cuvântul e martir.
