Vampirii din Lost Hills (Volumul 1-Sufletul tenebrelor)

XV. Atacul de la pregătire

Luna decembrie a venit mai devreme decât se așteptasera liceenii. În ultimele doua săptămâni din noiembrie nu se mai întâmplase nimic neobișnuit, iar Emma, Agnes și Dylan încă nu își dădeau seama despre ce era vorba cu acel James Hepplewhite. Inca era sub semnul intrebarii si devenise o dilema de nerezolvat!

Cautasera peste tot, absolut orice, dar toate informatiile pareau disparute, de parca ar fi fost sterse de pe fata pamantului... Arhivele orasului nu fusesera de ajutor, nici biblioteca veche, nici biblioteca liceului, iar politia nu avea cum sa ii ajute in niciun caz- le-ar fi compromis absolut tot ce descoperisera pana atunci...

Kendra și Stan voiau sa organizeze o mica petrecere de Crăciun, care avea sa se intample peste doua săptămâni, dar ancheta continua. Cei doi se gandisera sa mai relaxeze atmosfera, pentru ca Emma, Agnes si Dylan inca se gandeau la raspunsuri, la piste, la orice detaliu pe care ar fi putut sa il omita pe parcursul anchetei lor...

Era agitatie deplina in aer si Emma o simtea ca pe un brau prea strans... Pe de o parte, ar fi vrut sa renunte la ancheta si sa se bucure de timpul liber pe care il avea dupa scoala, dar, pe de alta parte, nu putea sa renunte. Agnes ii spusese ca era nebuna, dar Emma insistase ca simtea ceva inauntrul ei care ii spunea ca trebuia sa continuie.

Nu stia nimic despre pericolul care o astepta... Nu avea nici cea mai mica idee, dar nici nu se temea. Isi aducea aminte destul de clar ca Rocky ii spusese sa renunte la cautari, ca era periculos, dar nu isi aducea aminte imprejurarile si cand ii spusese.

Emma stia doar ca era ceva foarte interesant si intrigant in legatura cu ancheta lor. Stia ca Rocky era implicat, cumva, iar asta o facea si mai palpitanta. Din momentul in care parintii ei murisera, nu fusese lasata sa investigheze cazul. Ceea ce facea cu prietenii ei - incercarea de a gasi cat mai multe indicii despre mort - era ca o completare a trecutului ei.

Simtea ca, daca ar fi reusit sa desluseasca ce se intamplase in acea noapte a Halloween-ului ar fi putut sa isi demonstreze ei insasi ca avea calitati de detectiv. Poate asa avea sa afle si ce se intamplase cu parintii ei... Simtea ca, daca ar fi reusit sa descopere tot, ar fi putut deveni politista, ca Kendra, si ar putea investiga cazul parintilor ei.

Singura problema era ca... erau blocati. James Hepplewhite era ca o plasa. Si nu puteau sa iasa din ea.

***

Emma manca liniștită alături de frații ei, așteptând-o pe Agnes sa vina cu masina, sa mearga impreuna la liceu. In bucatarie era o atmosfera relaxata, era chiar liniste, pentru copiii erau somnorosi. Kendra umbla pe holul de la etaj si parea bine dispusa - isi usca parul cu un prosop si fredona o melodie cu vocea sa cristalina.

Clara si Andrew urmau sa mearga si ei a scoala, iar Ivy a murmurat ceva despre clasa pregatitoare a Clarei, la care Andrew a ras cu pofta.

Emma si-a amintit ca avea si ea ore destul de lungi in acea zi. Spre deosebire de alte scoli din America, liceul din Lost Hills termina anul școlar la începutul lunii martie. Examenele aveau sa se apropie, dar Emma nici nu se gandea la ele. Nu se gandise de cand incepuse investigatia.

- 'Neața, Emma! zise Kendra, intrând relaxata în bucătărie. Mai e ceva și pentru mine?

- Da, ți-am făcut și ție și lui Stan! zâmbi Emma.

- Mulțumesc! zise Kendra, bucuroasă.

Se aseza la masa alături de copii și se uita la Emma, curioasa, care nu schița nimic. Manca liniștită și respira regulat. Copiii inca radeau de colegii Clarei, iar aceasta isi acoperea gura cu mainile si chicotea. Ivy sari de pe scaun, ca sa ii dea Kendrei un pupic pe obraz. Aceasta o mangaie dragastos pe fetita pe cap si se uita la Emma.